Procurori şi medici legişti clujeni acuzaţi că pun batista pe ţambal pe cazul ”Moartea domnului Lăzărescu” varianta clujeană

Valeriu Burlacu, soţul unei femei care a murit într-un spital din Cluj Napoca, îi acuză pe medicii care s-au ocupat de soţia lui, Maria, de malpraxis. El a făcut plângeri penale împotriva procurorului clujean Toader Aurelian Mirel de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca şi a şefului IML Cluj, Costel Siserman. De asemenea, Burlacu a făcut o cerere de recuzare şi împotriva procurorului Ioan Irimie, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, dar cererea i-a fost respinsă. Maria Burlacu a acuzat dureri în piept şi dificultăţi de respiraţie, dar medicii i-au făcut anestezie totală şi o operaţie la mandibulă, iar la aproximativ o zi de la intervenţia chirurgicală, femeia a murit. În actele medicale ale femeii figurează o serie de discrepanţe despre care soţul ei spune că ar fi o serie de falsuri menite să ascundă cauza reală a morţii.

Valeriu Burlacu îi acuză pe ADĂMUŢIU MARIANA, medic în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba, ONIŞOR GLIGOR FLORIN şi RECEAN ELICA IOANA, medici în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Cluj, de neglijenţă în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi de ucidere din culpă. Până acum, repercursiunile pe care medicii le-au avut de suferit sunt următoarele: Ioana Recean, medicul clujean anestezist, a fost sancţionat cu vot de blam de către Colegiului Naţional al Medicilor din România, după ce Colegiul Medicilor Cluj considerase că ei nu ar avea nici o vină. Recean a atacat această decizie în instanţă. Mariana Adămuţiu, medicul de la UPU Alba Iulia care a preluat-o pe Maria Burlacu şi a trimis-o la Clinica de Maxilofacială Cluj, a fost sancţionat cu avertisment. După aceste evenimente tragice, medicii Florin Onişor şi Ioana Recean au plecat să profeseze în Franţa.

Însă, reţeaua de relaţii care s-a construit în jurul acestui caz medical, finalizat cu decesul pacientului, implică poliţişti din Cluj Napoca şi Alba Iulia, medici legişti şi procurori din Cluj Napoca asupra cărora soţul femeii care a murit lansează o serie de acuzaţii potrivit cărora cei implicaţi ar fi încercat să ascundă adevăratul motiv al morţii Mariei Burlacu.

Practic, femeia a fost dusă la Urgenţe în Alba Iulia pentru că acuza dureri în piept şi dificultăţi de respiraţie. De acolo, medicul Maiana Adămuţiu a trimis-o în Cluj Napoca la Clinica de Maxilofacială unde femeia a fost anesteziată total şi operată la mandibulă. După aceea a început să simtă din ce în ce mai rău. În timp ce soţul ei venea la Cluj Napoca să vadă cum se simt, ea a murit, iar cadrele medicale au aşteptat două zile până să anunţe oficial decesul. În tot acest timp, potrivit lui Burlacu, s-a încercat falsificarea adevăratelor cauze ale morţii.

A murit în spital în timp ce striga după ajutor!

Potrivit fişei de spitalizare din Alba Iulia, femeia, care avea antecedente cardiace, s-a prezentat la urgenţe cu dispnee (dificultăţi de respiraţie). În fişa de înregistrare s-a făcut o serie de modificări în sensul pe fisă a fost şters simptomul de durere toracică şi înlocuit cu durere mandibulară. ”În dimineaţa zilei de 13.03.2014 înainte de ora 10:00, soţiei mele i s-a efectuat o intervenţie chirurgicală la mandibulă, fapt pe care l-am aflat de la soţia mea, cu ocazia discuţiei telefonice pe care am avut-o cu aceasta în jurul orei 10:00. Cu aceeaşi ocazie, mi-a spus că se simte foarte slăbită în urma intervenţiei şi că este şi speriată pentru că, în momentul în care se trezea din anestezie, l-a auzit pe profesorul universitar care asistase la operaţie spunându-i doctorului curant Onişor Gligor Florin că părerea lui este că se merge pe o pistă greşită şi că în ceea ce priveşte mandibula nu ar fi existat vreo situaţie îngrijorătoare. La ora 12:12, în timp ce mă deplasam spre Cluj Napoca, către spital, am apelat-o telefonic pe soţia mea, însă nu mi-a răspuns. La doar câteva secunde, m-a sunat ea spunându-mi că se simte foarte rău, este singură în salon şi încearcă să cheme pe cineva în ajutor pentru că nu era niciun cadru medical în preajmă. Au fost ultimele ei cuvinte.

Când am ajuns în Cluj Napoca, am apelat-o din nou pe soţia mea, la telefon răspunzându-mi de data aceasta medicul, care m-a întrebat cine sunt şi în cat timp pot să ajung la spital. Ajuns la spital, am fost condus în sala de şedinţe unde, pe masă, se aflau toate documentele medicale ale soţiei mele. La scurt timp a venit doctorul curant Onişor Gligor Florin, care, întrebându-l de starea soţiei, mi-a spus: “NU AM MAI PUTUT FACE NIMIC”, povesteşte Valeriu Burlacu.

Falsificări în fişa UPU

Valeriu Burlacu spune că a medicii care au operat-o pe soţia lui au fost uimiţi să afle că femeia avea probleme cu inima. ”Precizez faptul că în acel moment nu existau niciun fel de modificări în fişa UPU – la motivele prezentării scria „durere toracică”, iar tensiunea arterială era 170/90. Decesul soţiei mele a avut loc, după cum rezultă din documente, la ora 14:29. După discuţia cu dr. Onişor am solicitat să văd trupul soţiei mele, dar mi s-a spus că, cadavrul nu se mai afla în spital, că a fost preluat de cei de la serviciile funerare şi transferat la Anatomie Patologică. La Anatomie Patologică mi s-a spus că nu se află la ei şi că probabil au dus-o direct la IML. La IML am aflat că era posibil să fie acolo, dar la ei nu ajunseseră încă documentele de însoţire, şi că oricum nu puteam s-o văd până nu venea poliţia cu ordonanţa. Abia după 2 zile, în 15 martie 2014 ora 11,30 a fost sesizată poliţia şi s-a făcut autopsia. În aceste 2 zile, s-a falsificat fişa UPU, pe care la motivul prezentării peste ”durere toracica” s-a scris ”durere mandibulară” iar tensiunea arterială a fost modificată din 170/90 în 120/80”, mai spune soţul femeii decedate.

În urma acestor discrepanţe care au dus la moartea unei femei într-un spital clujean s-a deschis o anchetă penală care, iniţial, a fost instrumentată de procurorul Toader Aurelian Mirel, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca.

Un procuror care nu acuză

Însă, modul în care procurorul Toader a ales să se ocupe de această anchetă l-a făcut pe Burlacu să îi facă acestuia o plângere penală la DNA. Soţul femeii spune că procurorul Toader a refuzat să dispună exhumarea şi completarea necropsiei, chiar dacă, iniţial, necropsia a fost efectuată incomplet. Procurorul Toader mai este acuzat că i-a pus la dispoziţie lui Costel Siserman, şeful IML Cluj, cu ocazia audierii în calitate de expert, opinia extrajudiciară făcută în cauză de către dr. Mărculescu Dan.

La acest dosar există un raport de expertiză grafoscopică care arată că documentele medicale ale femeii au fost falsificate, însă, potrivit lui Burlacu, procurorul Toader nu a menţionat aceste aspecte membrilor Comisiei Superioare de Medicină Legală Mina Minovici de la Bucureşti.

Burlacu mai spune că procurorul clujean a avut ”intenţia de a induce în eroare Comisia Superioară Medico-legală şi de a favoriza făptuitorii prin relatarea faptului că postoperator soţia mea a avut „o evoluţie stabilă şi lipsită de incidente” în textul ordonanţei de trimitere spre avizare, fapt contrazis de consemnările din documentele medicale, cât şi de declaraţia martorei Stupar Maria, pacienta care se afla în salon cu soţia mea”, spune soţul femeii care a murit la Cluj Napoca.

De asemenea, la dosar există o altă expertiză medico-legală, a doctorului Lesnic Sorin Flaviu, expertul recomandat de Burlacu, însă procurorul Toader nu a inclus şi această opinie în raportul de nouă expertiză.

Coastele şi sternul fracturate în urma resuscitării

Potrivit lui Valeriu Burlacu, multe dintre neregulile sesizate îşi au originea la IML Cluj, institutul condus de Costel Siserman. ”Siserman a făcut abstracţie de fişa UPU de la Spitalul Judeţean Alba, cu toate că se afla în posesia ei. Acest document conţine date de care, dacă ar fi ţinut cont, ar fi concluzionat că decesul a survenit ca urmare a unor acte medicale necorespunzătoare. Documentul conţine o serie de falsuri care au fost făcute de către personalul medical ulterior decesului, în scopul de a ascunde motivele prezentării pacientei la UPU şi implicit conduita medicală corectă care ar fi trebuit adoptată şi care ar fi putut salva viaţa pacientei. Prin această omisiune, dr. Siserman a deturnat întregul raţionament care ar fi putut stabili relaţia de cauzalitate între conduita medicală şi deces. Nu s-a efectuat deschiderea coloanei cervicale, deşi aceasta reprezintă o zonă cu impact vital care conform normelor nu poate scăpa analizei necroptice”, este de părere Burlacu.

Potrivit opiniei doctorului Dan Mărculescu, medic legist şi expert-parte în dosarul penal, există suspiciunea unei morţi violente prin fractura/ luxaţia coloanei vertebrale cervicale în cadrul încercărilor repetate de intubare în timpul resuscitării. ”Cu ocazia autopsiei, au fost constatate şi alte leziuni asupra cadavrului soţiei mele, printre care şi fractura a 6 coaste (coastele 2, 3 şi 4 de pe partea stângă, coastele 2, 3.4 de pe partea dreaptă), fractura de stern la nivelul intercostal 2, fractură de os hioid, excoriaţii la nivelul gâtului, leziuni pe care ei le justifică că s-ar fi produs la resuscitare, literatura medicală excluzând însă că într-un proces de resuscitare se pot produce toate aceste leziuni cu o localizare aşa cum am menţionat mai sus. Ţinând cont de traumatismele constatate, există indicii că putem vorbi despre o ”moarte violentă””, arată raportul.

Nereguli la IML Cluj

Potrivit părerilor autorizate, examinarea coloanei cervicale era obligatorie cu atât mai mult cu cât au existat elemente concrete vizibile pe fotografiile făcute la necropsie care sugerează leziuni la acest nivel: edem medular, hemoragie la nivelul găurii occipitale, fractura osului hioid. ”În mod suspect, singura fotografie efectuată cadavrului din spate o înfăţişează pe victimă cu un pansament în regiunea cervicală, ceea ce nu permite examinarea externă pe fotografie a acestei zone. Examinarea regiunii cervicale era absolut necesară pentru a exclude sau a confirma ipoteza unei morţi violente generată de o leziune traumatică la nivel cervical înalt, produsă în timpul încercărilor de intubare oro-traheală. În ceea ce priveşte fractura osului hioid, nu se precizează regiunea fracturată şi nici starea ţesuturilor moi adiacente. Având în vedere că s-au constatat şi trei excoriaţii liniare la nivel submentonier (pe gât), această fractură ridică şi ea suspiciunea unei morţi violente. Având în vedere faptul că decesul s-a produs la scurt timp după intervenţia chirurgicală efectuată la nivelul mandibulei, unul din obiectivele principale ale necropsiei era de a stabili atât dacă intervenţia a fost corect efectuată cât şi dacă ea era necesară şi dacă a constituit într-adevăr o urgenţă medico-chirurgicală. În acest sens, era obligatorie recoltarea de probe care să confirme sau să infirme existenţa unei infecţii extinse la acest nivel. Faptul că dr. Siserman nu a considerat relevantă examinarea acestui segment relevă o poziţie pur subiectivă, fără nicio legătură cu scopul acestei anchete de a identifica factorii tanato-generatori, scopul acestuia fiind doar acela de a ascunde culpa medicală existentă. Consider că, în momentul de faţă, dr. Siserman are un interes direct de a influenţa mersul cercetării penale şi de a menţine propriile constatări şi concluzii din raportul de expertiză medico-legală, pentru a nu fi tras la răspundere, având în vedere că această expertiză nu a respectat prevederile legale. Atâta vreme cât cercetarea penală se desfăşoară la un parchet din judeţul Cluj, doctorul Siserman îşi poate exercita cu uşurinţă influenţele în acest sens, având în vedere că are multiple conexiuni în lumea justiţiei clujene, respectiv fratele său, Viorel Siserman, este procuror şef la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, iar soţia acestuia este judecător la Curtea de Apel Cluj şi fost preşedinte al Tribunalului Cluj. Aceste informaţii au fost pe larg dezbătute de către presă, care face referire şi la faptul că, în cazul cadavrelor decapitate la morga din Cluj în care dr. Siserman a fost audiat, ÎCCJ a decis mutarea urmăririi penale la Parchetul Sibiu, tocmai pentru aceste motive”, mai arată Burlacu în plângerile formulate.

De asemenea, raportul de expertiză medico-legală 1914/III/121 din 15.05.2014 este întocmit şi semnat de dr. Siserman Costel, care la data respectivă nu deţinea nicio funcţie de conducere în IML Cluj, fără participarea vreunui medic legist şef. Costel Siserman nu a putut fi contactat de reporterii Gazeta de Cluj pentru a îşi exprima punctul de vedere.

Ancheta penală pasată la un alt procuror

Dacă iniţial dosarul a fost instrumentat de procurorul Toader Aurelian Mirel, după mai multe plângeri, cazul a fost pasat procurorul Ioan Irimie de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Burlacu a făcut o cerere de recuzare împotriva procurorului Irimie, dar ea a fost respinsă de conducerea instituţiei.

Soţul femeii decedate contestă şi imparţialitatea procurorului Ioan Irimie, pentru că acesta s-a ocupat de dosarul lui Săcară Gabriel Marian, comisar şef în cadrul IPJ Cluj.

Potrivit cercetărilor, înainte ca decesul femeii să fie raportat oficial, poliţistul Săcară i-a contactat pe colegii lui din Alba Iulia  cerându-le să facă rost de o copie a fişei de la UPU Alba Iulia. Conform declaraţiei martorului Roman Mihai, ”în data de 14.03.2014, comisarul-şef Săcară Gabriel, de la IPJ Cluj, a luat legătura cu colegii săi de la IPJ Alba, Jude Tudorel Traian şi Roman Mihai, cerându-le să procure de la Spitalul Judeţean Alba o copie a variantei modificate a fişei UPU. Aceştia s-au deplasat la Serviciul de Medicină Legală Alba, unde au intervenit pe lângă dr. Dragotă Daniel pentru ca acesta să obţină copia respectivă de la UPU Alba, copie care ulterior a fost trimisă la Cluj-Napoca”.

În ordonanţa de clasare a dosarului 324/P/2015, procuror Irimie Ioan apreciază că poliţistul  Săcară „şi-a îndeplinit corect atribuţiile de serviciu” luând legătura telefonic, în data de 14.03.2015, cu poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al IPJ Alba, ignorând faptul că toate acţiunile întreprinse de aceştia pe data de 14.03.2014 sunt ilegale, aceştia neavând niciun temei legal de a face demersuri la acea dată, întrucât sesizarea oficială a organelor de poliţie privind decesul s-a făcut abia pe data de 15.03.2014, când s-a şi deschis dosarul penal de moarte suspectă. În realitate, sesizarea decesului către organele judiciare a fost făcută de dr. Siserman Costel, medicul legist care a efectuat necropsia, pe data de 15.03.2014, iar cercetarea la faţa locului s-a efectuat la IML Cluj, unde se afla cadavrul la acea dată. Am prezentat toate aceste aspecte pe larg domnului procuror Irimie, rugându-l să facă cercetări pentru lămurirea lor, însă sesizarea mea a fost ignorată”, mai spune Burlacu.

O partidă amicală între procurori, avocaţi şi medici

Valeriu Burlacu mai atrage atenţia asupra unor legături de prietenie între cei care au anchetat dosarul şi cei implicaţi în dosar. ”Un alt element de natură să afecteze cercetarea penală în favoarea suspecţilor este reprezentat de relaţia de amiciţie dintre domnul procuror Toader şi dr. Simion Bran, martor în dosar, bun prieten al dr. Onişor Florin şi asociat al acestuia în cadrul clinicii private Broni Implant Cluj Napoca. Fiind coechipier cu domnul procuror în echipa de fotbal a avocaţilor clujeni, martorul Simion Bran reprezintă un element de legătură între suspecţi şi procurorul de caz, având multiple ocazii de a interveni în favoarea suspecţilor. Acest fapt vine să întărească suspiciunea rezonabilă că activitatea de urmărire penală este afectată din pricina împrejurărilor cauzei şi a calităţii părţilor, arată Burlacu.