Chiar daca Direcţia Naţionala Anticorupţie (DNA) a dat o masa de 32.000 de euro procurorilor de la OLAF (Oficiul European Antifrauda), raportul privitor la gestionarea fondurilor europene ii incrimineaza pe cei de la DNA ca ar evita sa faca anchete pe fraudarea banilor care vin de la Uniunea Europeana. Chiar daca procurorii DNA au derulat anchete privitoare la fraudele care au loc cu fondurile europene, procurorii romani sunt suspectaţi ca prind doar “peştii mici”, adevaraţii “rechini” care fura din banii uniunii, fiind lasaţi in pace. Daca proiecte precum rampa ecologica a Clujului sau noua pista a Aeroportului Cluj Napoca nu sunt investigate, firmele de apartament care aplica pentru fonduri UE sunt luate la puricat pentru ca reprezinta “marea corupţie”.
Oficiul European de Lupta Anti Frauda a publicat un raport privitor la modul in care comisarii europenii percep gestionarea fondurilor UE in ţara. Privitor la Romania, comisarii OLAF au remarcat ca exista o adevarata “reţea” de protecţie a anumitor jucatori importanţi care lucreaza cu fonduri UE. “OLAF şi-a exprimat profunda ingrijorare asupra faptului ca autoritaţile administrative şi judiciare relevante din Romania, cum ar fi Direcţia Naţionala Anticorupţie, agenţia de plaţi, autoritatea de management, ministerele de linie, par sa lucreze intr-o maniera coordonata pentru a contracara investigaţiile OLAF. Aceasta suspiciune se bazeaza pe o argumentaţie similara prezentata ca raspuns la cererile OLAF şi pe indiciile ca anumite documente sunt distribuite intre aceste autoritaţi”, arata raportul OLAF. Spre exemplu, la un eşantion de proiecte sponsorizate prin SAPARD, din 64 de cazuri studiate, in 61 dintre ele au fost gasite nereguli in atribuirea banilor.
Conform Raportului operaţional anual al OLAF pe 2011 se arata ca, in 2010, investigaţiile acestui organism internaţional au dus la recuperari de 68 de milioane EUR şi la pedepse cu inchisoarea de 125 de ani pentru autorii fraudelor. Giovanni Kessler, directorul general al OLAF, declara la acea data ca „in contextul economic actual, este mai important ca niciodata sa ne asiguram ca fondurile UE sunt utilizate in scopurile cuvenite şi ajung la beneficiarii vizaţi. Alaturi de celelalte servicii ale Comisiei, OLAF va menţine ritmul accelerat de combatere a fraudelor in statele membre, precum şi gradul de toleranţa zero faţa de corupţie in instituţiile UE. Invit statele membre sa işi intensifice eforturile. Este esenţial sa cooperam şi sa luam decizii rapide şi ferme in ceea ce priveşte recuperarea fondurilor UE utilizate in mod necuvenit şi urmarirea in justiţie a autorilor infracţiunilor”. Raportul OLAF ofera, printre altele, o analiza a cazurilor de nereguli raportate in 2010. Astfel, documentul arata ca in anul 2010 instituţia a primit 1.362 de raportari referitoare la fonduri de preaderare – PHARE, SAPARD, ISPA, Transition Facility (TF), CARDS şi TPA – din partea statelor membre şi a statelor candidate. Potrivit OLAF, s-au inregistrat 424 de noi cazuri de nereguli detectate de autoritaţile naţionale, iar in alte peste 930 de cazuri a fost vorba despre raportari ulterioare referitoare la cazuri aduse la cunoştinţa instituţiilor europene anterior. Contribuţia din sume europene afectata de neregulile semnalate in 2010 – şi care se refera la perioada de programare financiara 2000-2006 – a fost de 83.741.577 de euro. Pentru perioada de programare financiara in curs, deci 2007-2013, in 2010 au fost raportate doua nereguli implicand suma de 1.002.475 de euro.
2 procurori au lucrat 99 de rechizitorii
Conform raportului de anul trecut emis de cei de la DNA, in cadrul Direcţiei Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie impotriva intereselor financiare ale Comunitaţilor Europene au lucrat 2 procurori, intrucat 1 procuror este detaşat la Departamentul pentru Lupta Antifrauda. “Cantitativ, procurorii din acest serviciu au avut de soluţionat 99 cauze şi au soluţionat 39 cauze (comparativ cu 133 cauze, din care au soluţionat 53, in 2010).
Au fost emise 6 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea in judecata a 28 inculpaţi, din care 6 in stare de arest preventiv (comparativ cu 10 rechizitorii, privind 32 inculpaţi, din care 6 in stare de arest preventiv, in anul 2010). Prejudiciul reţinut prin actele de inculpare este de 226.970 euro la care se adauga 96.709.922,85 lei (comparativ cu 8.792.597,36 euro la care se adauga 28.130,67 lei in anul 2010). Dintre acestea, in materia fraudarii fondurilor europene, au fost intocmite 2 rechizitorii privind 5 inculpaţi (din care 2 inculpaţi au fost trimişi in judecata pentru alte infracţiuni, respectiv fals in inscrisuri sub semnatura privata şi complicitate la abuz in serviciu), comparativ cu 4 rechizitorii privind 4 inculpaţi, in anul 2010. Alte 2 rechizitorii privind 5 inculpaţi (din care 4 in stare de arest preventiv) au avut ca obiect infracţiuni de corupţie, 1 rechizitoriu privind 2 inculpaţi (din care 1 in stare de arest preventiv) a avut ca obiect infracţiuni in legatura directa cu infracţiunile de corupţie (art.10 lit.c din Legea nr.78/2000) şi 1 rechizitoriu privind 16 inculpaţi (din care 1 in stare de arest preventiv) a avut ca obiect infracţiunea de evaziune fiscala. In domeniul combaterii activitaţilor de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Comunitaţilor Europene, in anul 2011, Direcţia Naţionala Anticorupţie a avut de soluţionat 714 cauze (545 in 2010), dintre care 363 cauze nou inregistrate (281 in 2010), fiind soluţionate 276 cauze (222 in anul 2010), din care 231 soluţii pe fond (190 in anul 2010), reprezentand 32,35% din cauzele de soluţionat. Din cele 438 cauze nesoluţionate, in 19 a fost depaşit termenul de 6 luni de la inceperea urmaririi penale, reprezentand 4,33%.
Prejudiciile aduse bugetului general al Comunitaţilor Europene sunt in cuantum total de 1.539.955,91 euro la care se adauga 16.133.976,46 lei (faţa de 446.920,97 euro şi 6.859.077,74 lei, in anul 2010). Un numar de 9 rechizitorii au fost intocmite ca urmare a sesizarilor DLAF (comparativ cu 8 in anul 2010), fiind astfel trimişi in judecata un numar de 15 inculpaţi din totalul de 95 (comparativ cu 13 din totalul de 62, in anul 2010).
Structurile teritoriale ale direcţiei au intocmit in materia fraudarii fondurilor europene un numar de 42 rechizitorii privind 90 inculpaţi, comparativ cu 23 rechizitorii privind 54 inculpaţi in anul 2010. Prejudiciul total reţinut prin actele de inculpare a fost in cuantum de 1.053.253,88 euro şi 15.420.333,76 lei (comparativ cu 392.000,30 euro şi 6.514.837,45 lei, in anul 2010).
Concret, 14 dintre serviciile teritoriale au intocmit rechizitorii in materia fraudarii fondurilor europene, dupa cum urmeaza: 6 rechizitorii – Targu Mureş (12 inculpaţi, din care 4 persoane juridice), 5 rechizitorii-Iaşi (15 inculpaţi), cate 4 rechizitorii-Bucureşti (7 inculpaţi), Ploieşti (7 inculpaţi) şi Braşov (6 inculpaţi), cate 3 rechizitorii-Timişoara (12 inculpaţi), Constanţa (6 inculpaţi), Cluj (4 inculpaţi) şi Galaţi (4 inculpaţi), cate 2 rechizitorii-Piteşti (10 inculpaţi) şi Alba-Iulia (2 inculpaţi) şi cate 1 rechizitoriu-Craiova (2 inculpaţi), Suceava (2 inculpaţi) şi Oradea (1 inculpat).
32.000 de euro, pranzul pentru 40 de procurori
Chiar daca rezultatele DNA privitoare la fraudarea banilor europeni nu sunt spectaculoase, direcţia a incercat sa ii “unga” pe comisarii europeni. Cei de la DNA au cheltuit in primavara acestui an 32.000 de euro, bani proveniţi din fonduri europene, pentru o masa rotunda care a fost organizata la Sibiu şi a ţinut doua zile. La “sindrofie” au participat procurori din cadrul DLAF, OLAF şi autoritaţi anticorupţie similare din Bulgaria, Croaţia si Italia. In virtutea obişnuinţei celor care reprezinta instituţiile romaneşti, nu este oferita nici o informaţie suplimentara despre cine, cat şi ce a mancat sau a baut cu 32.000 de euro
Razvan Robu
