Procurorul Gavra, între robă şi zeghe

Procurorul Viorel Gavra de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor este un personaj extrem de controversat.
Acesta a mai fost cercetat administrativ pentru că a încasat sume de bani cu titlu de “sponsorizări” de la patronii unor firme pe care, “întâmplător”, îi cerceta şi care, ulterior, după descoperirea tărăşeniei, au ajuns toţi să fie condamnaţi penal. Procurorul orădean a ajuns şi el, abia acum, să fie cercetat pentru falsurile materiale şi alte infracţiuni de serviciu ce i se impută, dar şi pentru afacerile necurate ale concubinei sale, Mariana Gal, pe care le-a inspirat şi favorizat.

Cornel Melinte

Deşi datele pe care le prezentăm mai jos se aflau de mai multă vreme în mâna anchetatorilor, aceştia au încercat să lase praful să se depună peste ele, cu speranţa că vor fi uitate. În cele din urmă, după sesizările şi revenirile făcute de cei interesaţi, s-a avizat cercetarea penală a procurorului Gavra. Cei care se vor pronunţa asupra vinovăţiei lui trebuie să ştie, însă, că activitatea infracţională a acestui cuplu este mult mai vastă decât ar putea să se bănuiască. Iar subtilităţile folosite nu vor putea fi identificate pe de-a întregul dacă nu se are în vedere întregul context în care au acţionat: practic, ei au realizat o vastă spălare de bani, “investind” în achiziţionarea pachetului de acţiuni de la SC Instaple SA Oradea banii proveniţi din deratizările fictive de la Sucursala Suplac a SNP Petrom, rulaţi apoi, ca fază intermediară, în comerţul fraudulos cu produse petroliere. După modelul bulgărelui de zăpadă, banii au fost introduşi şi în alte afaceri, dând o aparenţă de onorabilitate mânuitorilor lor penali şi punând o ceaţă cât mai deasă asupra originilor lor murdare.

Zestrea unei concubine de lux

Mariana Gal a achiziţionat cu 50.000 DM, un preţ ridicol faţă de valoarea reală a patrimoniului firmei, fosta Antrepriză de Instalaţii Montaj din Oradea (AIM), reboteazată Instaple S.A. Societatea deţine, printre altele, cămine de nefamilişti pe Şoseaua Borşului, pe care Gal le-a transformat în garsoniere şi le-a vândut unei firme belgiene. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului Bihor, Mariana Gal este acţionară la următoarele societăţi: Contabexpert SRL (45%), în care este asociată cu Gheorghe Sas; Derapet SRL (80%), înfiinţată în 1999, în care este asociată cu Sorin Gal (20%), la care acesta figurează ca administrator. Firma se ocupă de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare; GVM Exim SRL, înfiinţată în 1996. La această societate, Mariana Gal este unic acţionar şi administrator. Firma are în proprietate un fost café-bar de pe strada Ady Endre. O altă firmă controlată de Mariana Gal este S.C. Univest Com S.A., la care GVM Exim SRL deţine 82% din acţiuni. În numele S.C. GVM EXIM, la care M.G. este adminstrator, a fost cumpărat şi pachetul majoritar de acţiuni al S.C. Instaple Total S.A.

Concubinajul ca afacere

Ca să vă faceţi o idee despre rentabilitatea acestei din urmă afaceri, conform unor surse din cadrul parchetelor locale, doar din chiriile percepute, Mariana Gal a încasat în ultimii ani circa 300.000 de euro.
Întrucât preluarea acţiunilor S.C. Instaple Total s-a făcut într-un mod extrem de dubios, fiind contestat atât în instanţă, împotriva Marianei Gal şi a lui Viorel Gavra fiind depuse mai multe plângeri penale, afacerile Marianei Gal sunt cercetate începând de anul trecut, de Serviciul de Investigare a Fraudelor din IJP Bihor.
Referitor la deratizările făcute la Rafinăria Suplacu de Barcău, GAZETA de Oradea a dezvăluit  în detaliu “modul de lucru” al concubinei procurorului Gavra; s-au întocmit acte fictive, lucrările angajate de firmele Marianei Gal s-au făcut doar pe hârtie, dar au fost achitate chiar de două ori şi la preţuri neruşinate. Prejudiciul creat astfel rafinăriei a fost de circa 6 de miliarde de lei. În ciuda evidenţelor, dosarele penale ale Marianei Gal au zăcut ani de zile prin sertarele colegilor concubinului ei, procurorul Viorel Gavra şi ale colaboratorilor acestuia din poliţie.
În cele ce urmează, vom descâlci iţele afacerii prin care magistratul şi amanta sa au reuşit să pună mâna pe o fostă firmă de stat cu un patrimoniu de zeci de miliarde, folosindu-se de relaţiile lui Gavra, cu complicitatea unor funcţionari corupţi din fostul FPS.

Loby pentru o licitaţie “aranjată”

Firma Instaple Total S.A., cu obiect de activitate în domeniul instalaţiilor în construcţii, este fosta Antrepriză de Instalaţii-Montaj a Trustului de Construcţii Industriale-Oradea, privatizată în 1995, şi avea, la momentul privatizării, un capital social de 2,1 miliarde de lei. PAS (Programul de Acţiune al Salariaţilor societăţii) a semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 40% din acţiunile deţinute de defunctul Fond al Proprietăţii de Stat, valoarea contractului fiind, la vremea respectivă, de 840 milioane lei, cu derulare până în 2004. PAS a achitat în rate 621 milioane lei (deci, mai mult de jumătate din preţul negociat) incluzând dobânzile aferente, după care, având unele dificultăţi, a întârzâiat plata a două rate semestriale . Un alt pachet de acţiuni de 30% a fost cesionat de FPS către SIF-Banat-Crişana. În final, SIF-Banat Crişana a ajuns să deţină 37% din capitalul social al Instaple Total S.A. Oradea. Restul de 23% din acţiuni sunt deţinute de “cuponari”, respectiv acţionarii din cadrul Programului de Privatizare în masă.
SIF-Banat-Crişana, deşi avea 37% din acţiunile societăţii, nu s-a implicat deloc în susţinerea unor programe care să ducă la rentabilizarea acesteia. Mai mult, considerându-se că acţiunile Instaple sunt lipsite de interes, în aprilie 2000 SIF-Banat Crişana anunţă angajaţii şi acţionarii Instaple Total despre disponibilitatea de a vinde cele 29.931 de acţiuni deţinute, adresa fiind semnată de directorul Departamentului Tranzacţii, Cătălin Dobrescu. Conducerea societăţii transmite oferta la data de 22 mai 2000.

Un miliard din mizerie

Au urmat negocierile de tranzacţionare, convenindu-se asupra unei tranzacţii la preţul de 29.000 lei/acţiune. Pentru a putea plăti preţul convenit pentru acţiuni, acţionarii interesaţi, angajaţi şi foşti angajaţi ai firmei, au contractat un credit de 912 milioane lei la Societe Generale-Banca Română de Dezvoltare-Sucursala Oradea. La sugestia SIF-Banat-Crişana, derularea acestei tranzacţii a fost contractată cu o societate de intermediere, IFB SRL Arad. În data de 11 aprilie 2001, au fost transmise sumele convenite cu societatea de intermediere cu titlul de avans, circa 500 milioane de lei. La două ore după transmiterea banilor şi a ordinelor de plată vizate de bancă prin fax, la Instaple Total a sosit un fax prin care se anunţa restituirea banilor şi anularea tranzacţiei, pe motiv că a mai apărut o ofertă pentru acţiunile Instaple tranzacţionate prin reţeaua RASDAQ. În noile condiţii, vânzarea acţiunilor deţinute de SIF-Banat-Crişana s-a făcut prin licitaţie publică. Iniţial, preţul acţiunilor Instaple Total, calculat de SIF-Banat Crişana, fost de 137.000 lei/acţiune. Însă ţinând cont de faptul că singurul ofertant motivat cu care s-au purtat negocieri în vederea cumpărării a fost PAS-ul societăţii, în urma tratativelor s-a convenit acceptarea unui “preţ special”, de 29.000 lei/acţiune, motivat tehnic. Al doilea ofertant a fost identificat în firma GVM EXIM SRL, patronată de Mariana Gal, nimeni alta decât concubina procurorului Viorel Gavra de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea. Preţul avantajos al acţiunilor calculat de SIF-Banat-Crişana pentru PAS-Instaple Total a favorizat net al doilea ofertant, care, în alte condiţii, ar fi trebuit să pornească negocierile de la 137.000 lei/acţiune. Licitaţia finală pentru adjudecarea pachetului de acţiuni s-a încheiat la 29 iunie 2001, fiind câştigată de GVM EXIM SRL, care a oferit 32.000 lei/acţiune. Astfel, în vreme ce PAS-ul societăţii a plătit iniţial la FPS în avans 8% din acţiunile firmei (reprezentând 20% din pachetul negociat de 40%) cu o sumă reactualizată de 2,5 miliarde de lei, GVM EXIM a achiziţionat un pachet de 37% cu 1 miliard de lei!

Cârdăşia FPS

Imediat după această dată, administratorul unic al GVM EXIM, soţia procurorului Gavra, care a devenit astfel coacţionară la Instaple Total, s-a prezentat la sediul societăţii, solicitând raportările anuale (bilanţurile financiare) pe ultimii trei ani. Din documente reiese că societatea, în ciuda unor dificultăţi inerente tranziţiei, a încheiat anul financiar 2000 cu profit, ce a fost însă destinat recuperării pierderilor din anii anteriori. La data respectivă, Instaple Total nu avea datorii faţă de stat şi nici credite angajate. Pentru cumpărarea acţiunilor, soţia procurorului Gavra a adus de acasă 50.000 DM, pe care i-a schimbat în lei. La scurt timp a fost convocată Adunarea Generală a Acţionarilor, impusă de schimbarea structurii acţionariatului, pentru data de 22 august 2001. Noul acţionar, GVM EXIM, a cerut AGA schimbarea directorului Octavian Bozun şi numirea Marianei Gal în această funcţie, care ar fi devenit implicit preşedinte al Consiliului de Administraţie şi administrator al Instaple Total, deşi deţinea aceste funcţii şi la GVM EXIM şi legal, nu le putea îndeplini simultan. AGA nu a fost de acord cu această propunere, menţinându-l pe Bozun la conducerea societăţii. Refuzul reprezentanţilor acţionarilor de a o instala pe ea director al firmei a stârnit mânia soţiei procurorului Viorel Gavra, care a început să se folosească de relaţiile soţului pentru “demolarea” lui Octavian Bozun. Încă din 18 august 2001, când încă nu se cunoştea rezultatul deciziei AGA, Mariana Gal a formulat o plângere penală împotriva lui Bozun, acuzându-l de abuz în serviciu, gestionarea cu rea credinţă a patrimoniului societăţii şi nerespectarea Legii 31/1990, în speranţa că acestuia i se va găsi ceva cu care să fie “agăţat”. Dosarul se află şi în prezent la poliţie.
O a doua plângere penală, întocmită la “sugestia” celor interesaţi şi în acelaşi context al privatizării S.C. Instaple Total, a fost înregistrată în toamna anului 2002 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. În sfârşit, în 11 februarie 2002, Octavian Bozun se pensionează şi Mariana Gal îşi vede visul cu ochii, fiind aleasă director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Instaple Total S.A. Între timp, FPS a rezoluţionat prin instanţă contractul de vânzare al acţiunilor către PAS-Instaple Total pe motiv că PAS a întârziat plata ratelor scadente, redevenind astfel acţionarul principal al societăţii, cu 40% din acţiuni. Această “manevră” a fost una “comandată”, singurul interes fiind al GSV EXIM, întrucât, cu toate că în timpul procesului ratele restante au fost achitate, FPS nu a retras cauza de pe rol, deşi în alte procese a acceptat plata unor restanţe vechi de ani de zile. Este demn de reţinut aspectul că procesul s-a judecat la Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, unde soţul patroanei GSV EXIM, procurorul Gavra, are o influenţă incontestabilă.

Şi fără acţiuni, şi cu banii luaţi

“Scenariul” conceput în “studiourile” GSV EXIM pentru a intra şi în posesia pachetului de acţiuni deţinut de FPS la Instaple Total a avut rezultatul scontat, în final membrii PAS rămânând şi fără acţiuni şi cu banii plătiţi pentru ele, a căror valoare reactualizată ajunge la circa 3,5 miliarde de lei, blocaţi în conturile FPS. Există o ordonanţă a Tribunalului Bihor (nr 994/COM/2002) din 03.04.2002, prin care fostul FPS, rebotezat APAPS, era somat să achite Asociaţiei PAS-Instaple Total suma de 3.522.213.599 lei, reactualizată la nivelul lunii februarie 2002. Deşi s-a solicitat investirea acesteia cu titlu executoriu, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în momentul de faţă. În 5 martie 2002, noua directoare solicită Registrului Român al Acţionarilor-Bucureşti înscrierea APAPS ca “acţionar cu drepturi depline” la S.C. Instaple Total S.A. ca urmare a rezoluţionării contractului cu PAS-ul societăţii şi scoaterea asociaţiei salariaţilor din structura acţionaratului. Sucursala Regională Nord-Vest a APAPS (Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului), deşi nu avea motiver întemeiate pentru acest demers, prin directorul Teodor Groza  redactează o adresă extrem de curioasă, prin care dispune reprezentantului APAPS în AGA Instaple Total pentru şedinţa din 25.03.2002, “verificarea modului în care a fost gesionată societatea pe perioada derulării contractului”.
Deşi e limpede că în 2001 APAPS nu era acţionar la Instaple Total, aspect de care directorul Teodor Groza s-a făcut că nu ştie, el dispunând “stabilirea dividendului în conformitate cu prevederile legale în vigoare (care, dle Groza?!-n.n.) şi precizările APAPS nr SG/29/12.02.2002, referitoare la dividente datorate APAPS de către societăţile comerciale cu capital de stat, pentru anul 2001 (?!)”.

Miza afacerii INSTAPLE

Cu toate că în cadrul anchetei penale privindu-l pe fostul director Octavian Bozun s-a dispus şi efectuat o expertiză contabilă judiciară (nr 02639/2001), extinsă pe perioada 1997-2002, care nu a constatat aspecte de natură penală în responsabilitatea acestuia, noua directoare a ţinut morţiş să-l scoată pe acesta “ţap ispăşitor”. În acest scop, invocând ca pretext adresa APAPS privind verificarea activităţii pe perioada derulării contractului cu PAS, a mobilizat o întreagă “armată” de experţi şi “consilieri” plătiţi din banii societăţii pentru a-i găsi “noduri în papură” lui Bozun, căruia i-a fost întocmit un dosar penal de 690 de pagini (!).
Aşa-zisele “verificări” au fost doar un pretext pentru represiunea împotriva lui Octavian Bozun, deşi acesta nu a condus societatea de unul singur, ci împreună cu toate structurile de conducere (Consiliu de Administraţie, contabil-şef, AGA, comisie de cenzori, etc.) specifice unei societăţi pe acţiuni, şi care, dealtfel, au fost controlate periodic de organele fiscale şi finaciare, fără să fie constatate nereguli demne de semnalat în activitatea firmei. Între timp, au fost “fabricate” noi acuzaţii la adresa fostului director, la care acesta a dat explicaţiile de rigoare organelor de cercetare penală. Având în vedere faptul că încă din 11 februarie 2002 conducerea efectivă a societăţii a fost preluată de Mariana Gal şi echipa de conducere numită de aceasta, răzbunătoarei soţii a procurorului Gavra i-a fost foarte uşor să-l pună într-o situaţie dificilă pe Octavian Bozun, în condiţiile în care nici la acea dată, vechiul consiliu de administraţie nu era descărcat de gestiune. Din informaţiile pe care le deţinem, rezultă că noua “echipă” instalată la cârma societăţii Instaple Total a intervenit inclusiv în evidenţele contabile anterioare, cu scopul de a-l compromite şi a-l scoate vinovat pe fostul director.
Din păcate pentru ei, există copii ale documentelor contabile originale, astfel că poate fi reonstituită oricând situaţia financiar-contabilă şi patrimonială a firmei la data de 11.02.2002. Înainte de intrarea “pe uşa din dos” a noului acţionar, Instaple Total avea activitate în domeniul instalaţiilor în construcţii şi al maşinilor de ridicat şi transportat, având circa 30 de angajaţi. Patrimoniul societăţii consta în special din clădiri şi terenuri de o valoare deosebită, valorând zeci de miliarde de lei. În fapt, aceasta era “miza” afacerii acaparării tuturor acţiunilor Instaple Total, “coaptă” în birourile GVM EXIM. După cumpărarea pachetului de acţiuni de la SIF-Banat Crişana de către noul acţionar şi preluarea controlului de către acesta, angajaţii au devenit sceptici în privinţa viitorului firmei şi au plecat care încotro, astfel că în momentul de faţă singurii angajaţi sunt directoarea, contabilul, casiera, secretara şi trei paznici.
Felicităm pe această cale funcţionarii APAPS pentru “flerul” de care au dat dovadă şi îndârjirea dovedită pentru rezilierea contractului cu PAS-Instaple Total, care, la data rezilierii, achitase mai mult de jumătate din valoarea acestuia şi suntem curioşi ce preţ va obţine onorabila instituţie pe acelaşi pachet de acţiuni în noile condiţii, când, pe de o parte, trebuie să restituie peste 6 miliarde de lei Asociaţiei PAS, iar pe de alta, firma nu mai desfăşoară nici o activitate. Pentru a vă face o idee cam cât a pierdut APAPS-ul în această afacere, precizăm următoarele; numai avansul plătit de PAS, (168 milioane de lei pentru 8% din acţiuni în ianuarie 1996, reprezintă azi circa 3,5 miliarde de lei. Făcând o extindere a calculului, cele 40% ar valora azi vreo 40 de miliarde). E la mintea cocoşului că singurul “investitor” interesat de pachetul deţinut de APAPS la Instaple Total este GVM EXIM, astfel că profitând de acest lucru, firma soţiei procurorului Gavra le va cumpăra la un preţ de nimic.
Aceasta este doar un exemplu de mică anvergură privind modul cum se finalizează privatizările în România, cu concursul grupurilor de interese din APAPS şi aşa-zisele societăţi de investiţii financiare (SIF-uri).

Afacerist, procuror sau infractor?!

Pentru a înţelege mai bine modul de implicare a procurorului Gavra în această afacere, vă prezentăm pasajele cele mai relevante dintr-un memoriu adresat de Octavian Bozun Comisiei de Abuzuri de pe lângă Camera Deputaţilor şi Senat şi al cărui conţinut constituie şi esenţa apărării sale împotriva acuzaţiilor ce i-au fost aduse de concubina lui Gavra şi care fac obiectul dosarului 2780/P/2003.
“… Contractul 661/1995 s-ar fi derulat în condiţii normale dacă protejata familie Gavra Viorel şi soţia nelegitimă a acestuia, Gal Mariana, nu ar fi influenţat FPS Bucureşti să solicite rezoluţionarea Contractului pentru a putea cumpăra cele 32.026 acţiuni. După rezoluţionarea contractului, am solicitat Tribunalului Bihor emiterea Ordonanţei nr. 994/COM/2002 pentru plata preţului încasat de către FPS a sumei de 621.267.453 lei, actualizat la 3.522.213.599 lei şi ca urmare prin această Ordonanţă s-a dispus plata sumei ca atare în favoarea Asociaţiei PAS. FPS a formulat contestaţie în anulare a Ordonanţei de plată pentru a-şi putea respecta angajamentul faţă de familia Gavra, care a făcut toate demersurile necesare pentru schimbarea subsemnatului din funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Asociaţiei PAS şi pentru a nu putea susţine dreapta cauză de executare a Ordonanţei de plată.
Pentru ca, în final, aceeaşi familie Gavra să-şi aleagă noul Consiliu de Administraţie şi Preşedinte care, în faza Recursului de la Curtea de Apel Oradea prin avocatul lor de încredere, fostul securist Ioan Cioflan, să renunţe la susţinerea Ordonanţei de plată prin netimbrarea recursului în dauna părţilor vătămate.  
Aceeaşi familie Gavra (SC GVM Exim SRL – Gavra Viorel  şi concubina sa, Gal Mariana) cu ajutorul noii conduceri a Asociaţiei PAS a dat în judecată APAPS (FPS) la Tribunalul Bucureşti Secţia a VI-a Comercială, Dosar 11296/2003 (Termen 18.05.2004), numai pentru suma de 256.334.987 lei, împrumutată Asociaţiei Instaple Total-PAS de SC Instaple Total SA Oradea, la care familia Gavra, prin GVM Exim SRL (Gavra Viorel-Mariana) a devenit acţionar majoritar prin cumpărarea a 29.931 acţiuni de la SIF 1 Banat Crişana – prin trafic de influenţă – în luna iulie 2001 şi a celor 32.026 acţiuni de la APAPS Bucureşti în condiţiile de mai sus.
Toate aceste demersuri reprezintă: abuz în serviciu în dauna celorlalte persoane juridice şi fizice, fals intelectual şi uz de fals, precum şi trafic de influenţă ale familiei Gavra asupra cărora onoratul Parchet nu a zăbovit deloc, ci, dimpotrivă, le-a tăinuit de la început până la capăt în favoarea acestora, respectiv a noului preşedinte al Asociaţiei PAS, Groza Petru şi a avocatului acestora, Cioflan Ioan”.

Anchetatori cu orbul găinii

“În legătură cu cele 3 capete de acuzare tendenţioase şi subiective formulate de cărte organul de cercetare penală prin rechizitoriul de la dosar fac următoarele precizări:
… Din cele de mai sus menţionate rezultă că organele de cercetare penală, în colaborare cu familia Gavra nu au binevoit să recunoască înţelegerea acelora din urmă cu FPS-ul la rezoluţionarea Contractului 661-1995 şi anulării Ordonanţei nr. 994/COM/2002 care priveşte şi acţiunile cumpărate de Silaşi Alexandru şi Vidican Traian, precum şi de subsemnatul, pentru ca astfel acţiunile să fie revândute la SC GVM Exim SRL (familia Gavra)…Organele de cercetare penală nu au zăbovit deloc şi asupra abuzurilor în dauna intereselor părţilor vătămate din care şi subsemnatul fac parte, falsul intelectual şi uzul de fals descris mai sus.
Atât Silaşi Alexandru cu asociatul său Vidican Traian, Breaz Sorin precum şi subsemnatul, suntem parte civilă şi nu inculpaţi în procesul intentat împotriva APAPS Bucureşti (FPS) cu deosebirea că organele de cercetare penală pe mine nu m-au ascultat ca parte vătămată, ci doar ca învinuit artificial de către familia Gavra”.

La dispoziţia lui Gavra!
 
“Organele de cercetare – cu rea credinţă şi la dispoziţia familiei Gavra – mă acuză de şantaj şi înşelăciune fără să observe şi să reţină că subsemnatul am făcut toate demersurile legale şi pentru cumpărarea acţiunilor de la SIF Banat Crişana, dar am fost scos din tranzacţie de către familia Gavra în interesul acesteia… Organele de cercetare penală nu au observat că şi subsemnatul sunt parte civilă şi nu inculpat faţă de APAPS Bucureşti pentru 33 milioane lei şi fac parte  – ca atare – şi din cererea de intervenţie comună pentru 621.000.000 lei formulată de către subsemnatul şi semnată şi de ceilalţi creditori.
De altfel, conform OG 26/30.04.2004 art. 15 prevede că rezilierea contractului de către APAPS nu se putea face decât pentru acţiunile neachitate şi ca urmare cererea noastră comună de intervenţie va fi admisă ca atare… Oare nu familia Gavra a şantajat şi înşelat pe Groza Petru şi Cioflan Ioan pentru a mă înlătura din funcţia de preşedinte al Asociaţiei Instaple Total PAS Oradea şi implicit de la susţinerea Ordonanţei de plată pentru cele 3.522.213.599 lei la care a fost obligat APAPS Bucureşti?… Familia Gavra a determinat pe Groza Petru şi Cioflan Ioan să renunţe la recursul de la Curtea de Apel Oradea prin netimbrare şi ca astfel familia Gavra să poată cumpăra cele 32.026 acţiuni obţinute prin şantaj şi înşelăciune – corupţie – în dauna părţilor vătămate de mai sus şi a subsemnatului”.
Poate aud şi cei care îl anchetează azi pe procurorul Gavra. Cărora ne obligăm să le punem la dispoziţie sute de pagini de documente care demonstrează, fără putinţă de tăgadă, cele scrise mai sus.