Procurorul Rareș Ciaușu vrea sa ”repereze” onoarea pierdută a DIICOT

826

După cei 11 ani în care inculpații din dosarul Gazeta au fost anchetați, ulterior deciziei de achitare dată de Curtea de Apel Galați, aceștia au dat în judecată statul român, solicitând despăgubiri morale și materiale pentru calvarul produs ca urmare a condamnării pe nedrept și pentru bunurile confiscate la acea vreme.

Interesant este faptul că, deocamdată, la trei dintre procesele civile aflate pe rolul Tribunalului Cluj intentate de către Ioan Oțel, Aurel Mureșan și Dorel Alexandru Vidican împotriva statului român și-a făcut prezența procurorul DIICOT Rareș Ciaușu. Desigur, probabil vă întrebați ce caută un procuror DIICOT într-un astfel de dosar civil.

Ei bine, potrivit legii sunt câteva situații în care procurorul poate participa în procesele civile, unele fiind chiar obligatorii, spre exemplu în cazurile când delictele au fost comise de către minori sau persoane incapabile, nefiind cazul în această speță. Aceeași lege spune că procurorul care participă la procesele civile are datoria de a apăra interesele societății.

Totuși, participarea unui procuror DIICOT la aceste civile este una controversată, subiect despre care vom prezenta detalii în ediția tipărită a ziarului Gazeta de Cluj. Însă, dacă e să ne referim legea care spune că procurorul are interesul de a apăra interese societății, în mod paradoxal, în această speță procurorul DIICOT Rareș Ciaușu ar trebui să apere interesele inculpaților din dosarul Gazeta, având în vedere faptul că aceștia cer despăgubiri în urma unei erori judiciare, produse tocmai de către DIICOT. Înțelegând absurdul situației, ne punem întrebarea firească: Care e interesul nemaipomenit urmărit de DIICOT în aceste procese civile?

Din dorința de a primi un răspuns, l-am contactat telefonic pe procurorul DIICOT Rareș Ciaușu, declarație în urma căreia observăm adevăratul motiv al prezenței acestuia la procesele civile intentate împotriva statului român: DIICOT nu se poate obișnui cu ideea că a pierdut împotriva jurnaliștilor de la Gazeta, totodată sfidând și decizia Curții de Apel Galați.

Vă prezentăm conversația telefonică dintre reporter și procurorul DIICOT:

Reporter: Dvs. în calitate de procuror DIICOT ați participat la unele procese în care inculpații din dosarul Gazeta, respectiv, domnul Ioan Otel, Aurel Mureșan si domnul Vidican, se judeca într-un proces civil cu statul roman. Care este interesul dvs, ca și procuror DIICOT  de a participa la aceste termene de judecată? Care sunt interesele societății pe care pe apărați în acest caz?

Rareș Ciaușu: Interesele societății sunt acelea că o dată există temeiul de răspundere a statului să fie angajată răspunderea, dacă nu există, să nu fie angajată răspunderea, având în vedere faptul că cererea se întemeiează pe o așa-zisă încălcare sau culpă din partea celor care au formulat acuzațiile și care au dispus trimiterea în judecată. Deci cumva, să exprimăm și noi un punct de vedere ca instituție care se presupune că…

Reporter: Ați făcut rechizitoriul

Rareș Ciaușu: Da. Și am trimis în judecată

Reporter: Și s-a decis că a fost o eroare judiciară.

Rareș Ciaușu: Da, reclamații susțin că a și condus la o eroare judiciara, deci să exprimăm și noi un punct de vedere în legătura cu aceste alegații ale lor.

 

Observăm așadar că DIICOT își permite luxul să sfideze o hotărâre judecătorească. După ce Curtea de Apel Galați a decis ACHITAREA tuturor inculpaților, arătând că ”procurorul și-a întemeiat acuzația de șantaj doar pe simple presupuneri, fără a strânge și fără a administra și alte probe, atât în favoarea cât și în defavoarea inculpaților, fără a efectua minime demersuri pentru a stabili veridicitatea afirmațiilor martorilor”, reprezentantul Rareș Ciaușu spune că aceste erori judiciare ale DIICOT, confirmate de instanță, sunt doar „AȘA-ZISE” încălcări sau culpă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Totodată, Rareș Ciaușu afirmă că aceste erori judiciare produse de DIICOT în dosarul Gazeta sunt doar niște ”ALEGAȚII”, adică niște teorii și păreri ale celor pe care instanța i-a achitat pe motiv că marea direcție din cadrul Ministerului Public a inventat o culpă și a întemeiat un rechizitoriu ”în afara legilor penale”, așa cum judecătorul a arătat.

 

Mai multe detalii despre acest subiect, puteți citi în ediția tipărită a ziarului Gazeta de Cluj începând de sâmbătă.