Proiect pentru regiunea nord-vest a României

Regiunea de nord-vest beneficiază de un proiect lansat la Bucureşti în premieră europeană, proiectul pilot “Regiuni mai puţin dezvoltate”. Comisia Europeană doreşte să sprijine regiunile care au un PIB sub 50% din media UE pentru a identifica şi depăşi blocajele cu care se confruntă judeţele din regiunea nord-vest.

În UE există 21 de regiuni în care PIB-ul pe cap de locuitor este sub 50% din media Uniunii Europene. În România, există două astfel de regiuni.

Proiectul pilot al Comisiei Europene îşi propune analiza blocajelor de dezvoltare existente şi construirea unor modele de dezvoltare adaptate nevoilor specifice regiunilor mai puţin dezvoltate cuprinse în proiectul pilot (regiunile Nord-Vest şi Nord-Est). Scopul este de a dezvolta metode şi instrumente prin care se pot depăşi aceste obstacole şi se poate accelera creşterea economică a regiunii noastre.

Proiect în premieră din cadrul Uniunii Europene

Proiectul care vizează regiunea nord-vest a României este primul de acest gen.

Nivelul de dezvoltare a regiunilor la nivel european se măsoară prin Produsul Intern Brut raportat la media Europeană. Regiunile din ţara noastră au fost cuprinse în acest proiect deoarece au un PIB sub 50% din media UE.  Dacă ne raportăm la acelaşi indicator la nivel regional, contribuţia judeţelor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest la formarea Produsului Intern Brut regional este diferită, disparităţile intra-regionale fiind accentuate.

Conform ultimelor date oficiale disponibile pentru anul 2013, colectate de Institutul Naţional de Statistică, din perspectiva PIB-ului pe cap de locuitor, judeţele care înregistrează cele mai scăzute valori suntMaramureş (4.900 de Euro/cap de locuitor), respectiv Bistriţa-Năsăud şi Satu-Mare, ambele cu 5.200 de Euro/cap de locuitor. Nivelul de dezvoltare al acestor judeţe este mai scăzut faţă de judeţele Cluj, Bihor şi Sălaj şi dezechilibrează balanţa dezvoltării regionale.

Acţiunea va viza, pe lângă identificarea şi depăşirea blocajelor cu care se confruntă cele două regiuni selectate,dezvoltarea unor soluţii optime pentru dezvoltarea regiunilor. Un alt scop este creşterea impactului proiectelor implementate din diferite surse de finanţare, pentru a da un impuls creşterii economice. În acest scop, regiunile vor fi sprijinite de experţi ai Comisiei Europene care vor analiza caracteristicile macroeconomice, guvernanţa, proiectele de investiţii şi vor furniza consiliere şi expertiză autorităţilor.

Corina Creţu s-a întâlnit şi cu preşedintele ţării, Klaus Iohannis, unde s-a discutat despre relansarea absorbţiei fondurilor structurale şi de investiţii în România şi flexibilizarea procedurilor privind accesul la fondurile de coeziune şi dezvoltare strategică pentru ţara noastră.

La nivelul ţării noastre, PIB-ul pe cap de locuitor este de 55% din media UE. În imaginea de ansamblu a Uniunii Europene, PIB-ul pe cap de locuitor începe de la 30%, în Severozapaden şi cel mai mult este în cazul vestului Londrei, unde este 539%.

Cele mai mici salarii din regiunea nord-vest

În anul 2014, câştigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul regiunii Nord-Vest a fost de 1.481 lei. Judeţele cu cele mai mici salarii din regiune, care nu depăşesc media regională, sunt Bistriţa-Năsăud (1.273 lei) şi Maramureş (1.292 lei). Aceste judeţe înregistrează printre cele mai mici valori ale salariilor din ţară. Totuşi, dacă avem în vedere o analiză de tendinţă, atunci în intervalul de timp 2008-2014 se poate remarca o creştere a salariilor cu 17% pentru Bistriţa-Năsăud şi cu aproape 27% pentru Maramureş.

Bistriţa-Năsăud, codaşul nord-vestului

Cel mai afectat judeţ, cu PIB-ul cel mai scăzut din regiunea nord-vest este Bistriţa-Năsăud, care se situează pe locul 32 cu 1.582.824.250 euro la PIB-ul ţării, adică 1,047 la sută.

Anul acesta, potrivit estimărilor CNP, PIB-ul în Bistriţa-Năsăud ar trebui să se majoreze, cu 3,3%, în 2017 cu 3,6% şi 3,9% în 2018, când ar trebui să ajungă la 7.191 euro pe cap de locuitor, se arată într-un studiu publicat de revista Capital.

Cel mai mare angajator din judeţul Bistriţa-Năsăud este Leoni Wiring Systems RO SRL. Această firmă este dominantă din punct de vedere a firmelor locale, care a trecut în anul 2014 de 900 de milioane de lei şi cu un număr de peste 4.300 de salariaţi.

La foarte mare distanţă, pe locul doi în clasament se află fabrica de baterii Rombat, cu 285 de milioane de lei cifră de afaceri şi circa 700 de angajaţi.

În Bistriţa-Năsăud se mai produc sisteme de climatizare sofisticate la firma RAAL SA, utilaje comlexe şi piese, chiar şi componente pentru trenuri de mare viteză (Comelf SA), dar şi alimente, textile şi mobilă.

Lipsa producţiei îngroapă Maramureşul

Informaţiile furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, economiştii ne arată că în Maramureş nu sunt decat foarete putine  firme de productie .

Odată cu desfinţarea minerituluişi a industriei, Maramureşul a începutsă o ducă din ce în ce mai rău, iar în locul acestor două ramuri importante nu s-a adus nimic nou. Datele celor de la Statistică sunt o reconfirmare a unei situaţii ce durează de ani de zile.

Economiştii ne mai arată faptul că 33,21% din valoare vine dinspre industrie, inclusiv energie electrică şi termică, gaze şi apă. Cea de-a doua ramură contribuitoare la PIB-ul judeţului Maramureş este comerţul, cu 16,82%. În topul procentelor, urmează administraţia publică, , asigurările sociale, învăţământ, asistenţă socială şi sănătate, cu procentul de 13,91%. Agricultura, silvicultura şi vânătoarea acumulează 10%, iar activităţile profesionale, ştiinţifice, tehnice şi serviciile administrative, cu 2,82%.

Pe  primul loc în topul angajatorilor din judeţul Maramureş se află Aramis Invest SRL, cu un număr de 2.845 de angajaţi. Pe locul următor se situează Eaton Producţie SRL, cu 2.009 angajaţi, iar locul trei îl ocupă Plimob SA Sighetu Marmaţiei, cu 1.487 de angajaţi.

Companiile din coada topului se află Sigstrat Sighetu Marmaţiei cu 463 de angajaţi, iar pe ultimul loc este SIFA International SRL, cu un număr de 374 de angajaţi.

În perioada imediat următoare urmează să fie elaborat planul de acţiune a proiectului în scopul de a demara activităţile. În cadrul proiectului, experţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest vor primi asistenţă tehnică şi sprijin din partea reprezentanţilor Comisiei Europene. Vor fi implicate în activităţi toate instituţiile şi organizaţiile relevante din regiune. Este un proiect pilot ale cărui rezultate vor putea fi exploatate nu doar de restul regiunilor mai puţin dezvoltate din România, ci şi de cele din alte State Membre din centrul, estul şi sudul Europei.