Proiectul Carbochim, o scenetă urbanistică proastă regizată de Primăria Cluj şi Iulius

 Iulius Carbochim ar urma să primească, prin HCL, avizul asupra PUZ-ului. Perioada de dezbatere publică a Planului Urbanistic Zonal – de restructurare urbană (platforma industrială Carbochim) Piaţa 1 mai – Strada Porţelanului s-a încheiat în 15 aprilie. 

Studiul de trafic care stă la baza autorizaţiei de construcţie şi care a fost cerut de primărie dezvoltatorului, include o componentă foarte importatntă şi anume  prevede construcţia Culoarului de Mobilitate Nord, pentru a degaja traficul din zona viitorului Mall Carbochim şi a ansamblurilor rezidenţiale din zonă. Necesitatea studiului de trafic pentru autorizarea reglementării construcțiilor este o invenţie clujeană, contrară legii în vigoare, şi îi permite edilului să jongleze cu avizele şi autorizaţiile după cum are chef.  Legea 50/1991, care reglementează autorizarea lucrărilor de construcţii de nu prevede obligativitatea studiului de trafic, ci doar a studiului de prefezabilitate sau de fezabilitate. Studiul de trafic e doar o şmecherie care nu rezolva multiplele probleme şi nereguli de la Carbochim. Independent de acest studiu de trafic, Iulian Dascălu îşi poate duce proiectul mai departe. Dacă Culoarul de Mobilitate Nord nu e privit şi implementat ca un întreg, ci construit pe bucăți, studiul de trafic e praf în ochi şi gargară politică.

 Iulius Carbochim şi-a asumat, în proiect, o investiţie ce presupune construcţia unui tronson din Culoarul de Mobilitate Nord, mai exact în Planul Urbanistic Zonal propus de dezvoltatorii de la Carbochim comisiei C.T.A.T.U a Consiliului Judeţean Cluj, în data de 02.06.2022,  aceştia îşi asumă următoarele: „Strada Câmpul Pâinii între Piaţa 1 Mai şi râul Someşul Mic de-a lungul platformelor Carbochim este ilustrată/ mobilată urbanistic cu 1 bandă auto pe sens, respectiv cu 1 bandă dedicată transportului public care se termină până în intersecţia Paris”. Totodată, dezvoltatorii propun continuarea culoarului printr-un sens giratoriu pe malul vestic al râului Someşului Mic, prin construcţia unui nou pod peste Someşul Mic, cu o bandă auto pe sens şi o intersecţie la nivel cu Strada Oaşului. 

La fel şi dezvotatorii de la Primark, care au un proiect de dezvoltare pe platforma industrială Sanex, şi-au asumat o investiţie pentru construcţia unui tronson din Culoarul de Mobilitate Nord. Aceştia propun mai multe legături carosabile, mai exact: legătură stradală în direcția nord-sud, între strada Plevnei și coridorul de mobilitate- Sens dublu de circulație, 3 benzi / 2 benzi, lățimea benzilor 3 m, piste de biciclete pe fiecare sens, lățime 1,5 m, legătură parțial subterană în direcția nord-sud, între strada Plevnei și coridorul de mobilitate- Sens dublu de circulație, 2 benzi / 3 benzi lățimea benzilor 3m, stradă interioară, în direcția est-vest, cu regim de zonă pietonală (shared space), destinată accesului auto ocazional – sens unic de circulație (spre vest), traseu șicanat pentru reducerea vitezei, prioritate pentru pietoni,piste de biciclete în ambele sensuri de deplasare, locuri de parcare de scurtă durată, alei și accese carosabile locale, pentru deservirea parcajelor dispuse, de regulă, pe perimetrul parcelei, la vest și la nord. Restul culoarului, care ar conecta cele două tronsoane propuse de Carbochim şi Primark, ar intra în responsabilitatea primăriei şi nu ştim când va fi construit.  Ori culoarul e gândit să funcţioneze ca un întreg, nu pe bucăţi. Dezvoltatorii nu sunt, de fapt, interesaţi de necesitatea culoarului şi de mobilitate, ci doar vor să facă curat în pătrăţica lor, pentru a-şi putea dezvolta cât mai rapid proiectele. Ulterior, dacă Primăria nu termină în timp util lucrările asumate, nu mai e problema lor. Teoretic, ar trebui ca atât investiţia de la Carbochim, cât şi investiția de la Sanex să nu poată fi demarate până la terminarea completă a Culoarului de Mobilitate Nord. 

Studiul de trafic, şmenuială a la Cluj

La Cluj, studiile de trafic sunt obligatorii pentru dezvoltatori, care înainte de a ajunge cu proiectele lor imobiliare la comisia de urbanism, trebuie să treacă de comisia de trafic, patronată de Tarcea. 

Aşadar, primăria a decis ca fiecare dezvoltator să vină cu propriul studiu de trafic. La comisia de urbanism multe dintre proiecte sunt blocate pentru că se consideră că afectează traficul. În traducere liberă, înseamnă că,  prin solicitarea studiului de trafic, Emil Boc poate ţine în şah unii dezvoltatori şi poate da autorizaţii altora după bunul plac. Însă, jongleria vine cu anumite riscuri la pachet. Dacă grupul Carbochim, de exemplu, nu îşi respectă obligaţiile asumate în studiul de trafic, primăria nu are cadrul legal de atac. Având în vedere că obligativitatea studiului de trafic nu e prevazută în lege, Primăria ar pierde în instanţă.

 În ceea ce priveşte Iulius Carbochim şi Sanex se poate da o bătălie acum (cum s-a dat cu nişte ani în urma şi între Iulius Mall şi Vivo), şi anume care deschide primul. Ambii şi-au asumat acelaşi lucru, adică consolidarea câte unui tronson din Culoarul de Mobilitate Nord şi au primit avizele necesare. Însă, e foarte probabil ca mall-ul Carbochim să fie deschis înaintea celui de la Sanex, deoarece Carbochim are asumat în proiect şi noul pod peste Someşul Mic, reuşind prin intermediul acestuia să gestioneze traficul mai bine decât ar putea cei de la Sanex care ar avea doar o intrare de pe strada Plevnei.  Dacă cele două tronsoane propuse de giganţii-dezvoltatori vor  fi gata şi mall-urile vor începe să funcţioneze înainte ca primăria să termine şi partea de tronson pe care şi-a asumat-o, zona se va supraaglomera, iar traficul va deveni un haos. Asta demonstrează cu studiile de trafic pot deveni ineficiente şi pot servi  unor interese.

Atât Mihai Ţigănaş, decanul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, cât şi Vlad Negru, arhitectul proiectului Carbochim au criticat public necesitatea studiilor de trafic.  Ţigănaş a fost primul expert care s-a opus acestei practici a primăriei, numind-o dictatura studiilor de trafic:

 „Când pui o regulă din aceasta care nu este legală, ci strategică, este o viziune politică. Este o formă de relativizare a documentelor de urbanism concrete, cum este planul urbanistic general. La Cluj avem o criză a PUG-ului, pentru că s-a început un plan urbanistic general nou, dar cel existent este respectat sau nu, pentru că este considerat depășit. Deși el nu este depășit. Ori faptul că nu mai permiți să se construiască în unele zone, spunând că infrastructura rutieră este insuficientă și s-ar crea ambuteiaje, este o chestiune care științific nu este dovedită. Și care produce o eroare conceptuală fundamentală, eu sunt revoltat de chestiunea asta, termenul meu este “dictatura studiilor de trafic” a afirmat Ţigănaş în presă.

În asentimentul lui Ţigănaş, arhitectul Vlad Negru afirma pentru Napoca FM următoarele: 

„Noi luăm cu pipeta o picătură din ocean și încercăm să înțelegem oceanul prin prisma a ceea ce am luat în pipetă. Prin prisma unor măsurători de trafic pe care le-am făcut pe un anumit tronson. Lucrul acesta ne dă o imagine restrânsă și nu ne dă un răspuns la matricile de origine-destinație – unde merg oamenii la ora respectivă, de unde vin și de ce. Avem nevoie de niște matrici foarte bune la nivel de zonă metropolitană, nici măcar de municipiu, care să ne spună care sunt fluxurile majore și cum le putem influența. Aici există o soluție și cred că autoritatea publică ar trebui să se îndrepte spre a avea un studiu de trafic care să se actualizeze singur și având la bază altceva decât studii de trafic și recensăminte în care să întrebi oamenii din mașini de unde vin și încotro se duc. Respectiv big data. Mă refer la informații digitale de nivel superior, informații pe care operatorii de sisteme de operare, Google, Apple și operatorii de date de telecom, le dețin. Datele acestea trebuie puse într-o matrice, în care să avem imagini în timp real cu ceea ce se întâmplă și să putem să facem pe baza lor niște simulări matematice mari. Astfel, putem vedea ce se întâmplă dacă amplasăm o clădire undeva, cum afectează ea traficul”

Mai multe asociaţii clujene s-au aliat împotriva Carbochim

MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil și DoCoMoMo România, după analizarea documentaţiei supuse consultării publice au remarcat două aspecte critice în raport cu strategiile care definesc direcţiile principale de dezvoltare ale zonei, anume implementarea deficitară a culoarului verde-albastru la râul Someş şi prezervarea şi valorificarea insuficientă a patrimoniului industrial valoros existent pe amplasament. 

„Considerăm că spațiul rezervat prin documentație realizării unui coridor pietonal și velo în lungul malului drept al Someșului, prin dimensiunile sale restrânse, o fâșie cu lățimea de cca 10 metri, nu reflectă decât într-o formă minimală importanța și rolul acestui element major al rețelei de spații publice și spații verzi din Cluj-Napoca, cu atât mai puțin pe un tronson aflat în relație directă cu investiția propusă (o importantă atracție publică), cu viitorul coridor de mobilitate est-vest, cu parcul Armătura și cu Piața 1 Mai, cel mai important sub-centru urban din zonă.” 

De asemenea, planul propune o suprafață verde de 12 ori mai mică decât cea reglementată prin PUG. „Astfel, pentru principala zonă a PUZ, regulamentul aferent planului prevede o suprafață verde pe sol natural  în proporție de 2,5% din suprafață, în condițiile în care prin PUG este reglementată o suprafață verde de minim 30%”. 

În ceea ce priveşte patrimoniul industrial, aceştia consideră că documentaţia nu răspunde în mod satisfăcător nevoii de analizare, valorificare şi integrare a patrimoniului industiral.

„Susținem că platforma Carbochim include în prezent o colecție remarcabilă de clădiri cu valoare de patrimoniu industrial, reprezentând elemente de apartenență culturală colectivă la oraș și martore ale istoriei comunității clujene din ultimii 75 de ani. Dorim luarea în considerare a bunelor practici internaționale și în mod special a celor din interiorul Uniunii Europene legate de abordarea planificativă integrată a patrimoniului industrial, care demonstrează viabilitatea acestuia în a satisface atât condițiile de rentabilitate economică cât și nevoia unei evoluții urbane sustenabile pe termen mediu și lung, orientate spre alte nevoi decât profitul: identitate istorică și culturală a comunității, grija pentru valorile arhitecturale și tehnice specifice locului, o gestionare rațională a resurselor existente” Aceştia au adus în discuţie o serie de studii efectuate de Facultatea de Arhitectură şi Urbanism susţinând, totodată, că integrarea patrimoniului construit este evidenţiată şi în cadrul strategiilor, documentelor programatice și a proiectelor Uniunii Europene privind evoluția sustenabilă a orașelor pentru orizontul 2030, principii care stau la baza Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a municipiului Cluj-Napoca 2021-2030, asumată de primărie. Printre acestea se numără: „Noua Cartă de la Leipzig – Puterea transformativă a orașelor pentru binele comun”, adoptată la Întrunirea ministerială informală privind aspecte aspecte urbane din 30 noiembrie 2020, „Noul Bauhaus European”. Frumos şi durabil pentru toţi 2021, „Agenda teritorială 2030 pentru dezvoltare sustenabilă”. Un viitor pentru toate teritoriile.

Asociaţiilor menţionate mai sus li s-au alăturat şi activiştii de la  Căşi Sociale Acum care au cerut primăriei Cluj-Napoca să re-evalueze transformarea fostelor platforme industriale în situri de noi dezvoltări imobiliare, solicitând mai multe revendicări printre care: Aplicarea prevederilor  din PUG 2014 cu privire la procedura de restructurare a fostelor zone industriale pe bază de contract între Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi proprietarii unităţilor industriale. De asemenea, aceştia cer ca 25% din fondul locativ realizat să se treacă în proprietate publică cu acest scop.

În continuare, solicită utilizarea venitului la bugetul local din taxele şi TVA-ul impuse pe întregul stoc al dezvoltărilor imobiliare realizate, să fie folosite cu scopul de a crea un fond multianual pentru producția de locuințe sociale. De asemenea, aceştia îi cer primarului Boc ca, în calitatea sa de preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, să solicite Guvernului României să folosească o bună parte din impozitele pe profiturile obținute din dezvoltări imobiliare pentru a crește bugetul Programului de Construcții de Locuințe Sociale și de Necesitate.

Dacă Mall-ul Iulius Carbochim va fi deschis înainte de finalizarea completă a întregului Culoar de Mobilitate, studiul de trafic a fost doar o mascaradă prin care atenţia publicului a fost distrasă de la politicile urbanistice defectuoase ale lui Iulian Dascălu.