Protest în justiție. Consilierii de probațiune din întreaga țară vor protesta pentru respect și împotriva discriminării

57

Peste 100 de consilieri de probaţiune din întreaga ţară vor participa luni la un marş de protest în centrul Capitalei şi vor picheta sediile Ministerului Justiţiei şi Guvernului, exprimându-şi astfel nemulţumirea şi indignarea cu privire la lipsa de reacţie a acestor instituţii faţă de protestele spontane aflate în desfăşurare de peste trei săptămâni în mai multe servicii de probaţiune din ţară, situaţie care ameninţă să perturbe actul de justiţie.

Astfel, luni, 13 martie 2017, începând cu ora 11:30, reprezentanţi ai serviciilor de probaţiune din Argeș, Bacău, Bihor, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmbovița Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Olt, Prahova, Suceava, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş şi Vrancea vor picheta sediul Ministerului Justiţiei, iar la ora 13:00 vor pleca în marş spre sediul Guvernului, pe următorul traseu: Bd-ul Libertăţii – strada Naţiunile Unite – Splaiul Independenței,– Bd-ul Nicolae Bălcescu – Bdul Magheru – Piaţa Romană –  Bdul. Lascăr Catargiu – Piaţa Victoriei.  Apoi, între orele 14:00 – 15:00, consilierii de probaţiune vor staţiona în Piaţa Victoriei şi vor protesta în faţa sediului Guvernului timp de o oră.

 

Cei 358 de consilieri de probaţiune din întreaga ţară, care se ocupă în prezent de reintegrarea socială a peste 70.773 de persoane condamnate penal, solicită atât Ministerului Justiţiei (MJ) cât şi Guvernului să recunoască valoarea socială a muncii lor şi contribuţia pe care o au la binele public, prin repoziţionarea profesiei de consilier de probaţiune în grila de salarizarea a MJ, în acord cu atribuţiile sporite pe care aceştia le îndeplinesc ca urmare a intrării în vigoare, în 2014, a noului Cod Penal.

 

Reamintim că începând de la jumătatea lunii februarie, 18 servicii de probaţiune din ţară au întrerupt activitatea în semn de protest faţă de discriminările salariale la care sunt supuşi în raport cu celelalte categorii profesionale din familia ocupaţională “Justiţie”, contrar principiului egalităţii în faţa legii consfinţit de Constituţie. Totodată, consilierii de probaţiune doresc rezolvarea numeroasele probleme reclamate în ultimii ani şi rămase în continuare făsă soluţie, de la lipsa sediilor şi a condiţiilor corespunzătoare de muncă până la necesitatea adoptării Proiectului de Lege privind statutul consilierilor de probaţiune, în forma propusă de Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune (SNCSP).

 

Până în prezent, Direcţia Naţională de Probaţiune şi Ministerul Justiţiei nu au emis niciun punct de vedere oficial care să conţină propuneri de rezolvare a discriminărilor salariale şi a condiţiilor de muncă necorespunzătoare  la care sunt supuşi angajaţii din sistemul de probaţiune, semnalate prin numeroasele informări şi memorii transmise către minister. În loc să adopte o poziţie clară în acest sens, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au lansat abia pe data de 9 martie 2017, la săptămâni bune după declanşarea protestelor, o chemare la dezbateri, invitând doi reprezentanţi ai SNCSP la o discuţie care va avea loc miercuri, 15 martie.

 

Deşi destul de tardivă, vom onora invitaţia la dezbateri lansată de Ministerul Justiţiei, însă nu considerăm că aceasta este de natură să conducă la întreruperea protestelor aflate în desfăşurare. Protestele vor înceta numai atunci când Ministerul Justiţiei va lua măsuri concrete pentru rezolvarea discriminărilor salariale la care sunt supuşi consilierii de probaţiune. Precizăm, totodată, că în prezent, consilierii de probaţiune NU solicită majorări salariale, ci doar calcularea corectă a drepturilor salariale de care ar trebui să se bucure în prezent, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aceste drepturi fiind deja recunoscute prin decizii ale Curţii Constituţionale a României.

 

Până în prezent, Ministerul Justiţiei nu a făcut niciun demers pentru a calcula în mod corect salariile la care au dreptul consilierii de probaţiune. De asemenea, precizăm că legislaţia impune consilierilor de probaţiune o serie de incompatibilităţi şi interdicţii care îi împiedică să deruleze afaceri sau alte activităţi aducătoare de venituri (cu excepţia celor didactice sau cultural-artistice), din acest punct de vedere situaţia lor fiind asemănătoare cu cea a judecătorilor şi procurorilor. Din acest motiv, pentru majoritatea angajaţilor din sistem, salariul este unica sursă de venit şi prin urmare este cu atât mai important ca acest salariu să fie calculat în mod corect, pe măsura importanţei sociale a acestei profesii.

 

Calcularea corectă a drepturilor salariale cuvenite ar trebui să constituie doar primul pas în rezolvarea lungii liste de probleme cu care se confruntă în prezent consilierii de probaţiune din întreaga ţară, probleme care s-au acumulat în ultimii patru ani şi a căror rezolvare a fost permament amânată sau ignorată cu totul:

 

Asigurarea unor sedii care să permită derularea activităţii în bune condiţii şi care să nu constituie un pericol atât pentru viaţa consilierilor de probaţiune, cât şi pentru cea a beneficiarilor (exemplu: sediul Serviciului de Probaţiune Bucureşti, adăpostit de o clădire cu risc seismic gradul I). 

 

Asigurarea pazei şi siguranţei la locul de muncă, în condiţiile în care beneficiarii sistemului de probaţiune sunt persoane condamnate penal, dintre care unele au comis infracţiuni cu violenţă. La acest capitol, considerăm cel puţin bizară recenta declaraţie a directorului Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Mihai Dima, într-un interviu acordat agenţiei de presă Mediafax, potrivit căruia lipsa pazei nu este o “problemă specifică cu care ne confruntăm”, pe motiv că în ultimii 3-4 ani nu au avut loc decât cinci cazuri în care consilierii de probaţiune au fost efectiv atacaţi şi agresaţi fizic de persoane condamnate. În afară de faptul că asigurarea pazei prin Jandarmerie este prevăzută explicit de lege, această măsură are rolul de a PREVENI atât situaţiile de agresiune fizică menţionate de directorul DNP, cât şi situaţiile de agresiune psihologică sau emoţională cu care consilierii de probaţiune se confruntă deseori în munca de zi cu zi, situaţii care nu mai sunt surprinse de statisticile întocmite de Ministerul Justiţiei.

 

Asumarea proiectului de lege privind noul statut al consilierilor de probaţiune de către Ministerul Justiţiei şi Guvern, precum şi adoptarea acestuia în Parlament, în condiţiile în care vechiul statut, care datează din 2006, este de multă vreme depăşit de realităţile din sistem.

 

Reducerea încărcăturii de dosare şi reafirmarea misiunii sociale a consilierilor de probaţiuneşi anume reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracţiuni. În prezent, un consilier de probaţiune se ocupă de reintegrarea socială a unui număr de 250 – 400 de persoane condamnate pentru diverse infracţiuni, un deziderat imposibil de pus în practică (spre comparaţie, în alte ţări europene, un consilier de probaţiune are în grijă maxim 20-25 de persoane condamnate).

LĂSAȚI UN MESAJ