”Pulanele” de la parchetul şi poliţia clujeană dau săru-mâna la ţăranii de la APIA

În cadrul APIA Cluj s-a dat un tun de aproape 10 milioane de lei, bani proveniţi din finanţări europene. În această afacere, poliţia, procurorii şi reprezentanţii APIA încearcă să pună ”batista pe ţambal”. Spre exemplu, una dintre plângerile depuse la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca a fost respinsă pentru că sesizarea a fost făcută prin mail fără semnătură electronică, chiar dacă reclamantul şi-a dat datele personale. Afacerea se învârte în jurul unui proiect care s-a derulat în comuna Mociu din Cluj Napoca.

Prim procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, Dragoş Gheorghe, a respins o plângere a unui clujean pentru că acesta nu deţine semnătură electronică. Reclamantul a sesizat la DNA o serie de fapte de corupţie documentate în cadrul proiectului ”’Proiectul integrat de înfiinţare reţea de canalizare reabilitare drum, extindere reţea alimentare cu apă, modernizare cămin cultural şi înfiinţare centru de zi pentru copii ‘tip after school’ în comuna Mociu, judeţul Cluj’ din PNDR- AXA 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale – Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. Valoarea acestui proiect a fost de 9.922.999 de lei, sumă provenită din accesarea fondurilor FEADR.

În cadrul acestei sesizări, autorul ei, Antoniu Poienaru, a dovedit cu o serie de date şi documente acuzaţiile făcute. Însă, cei de la DNA au trimis plângerea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca. Prim procurorul acestui Parchet, Dragoş Gheorghe, a respins plângerea pe motiv că ea nu are semnătură electronică, chiar dacă autorul ei îşi dăduse datele personale şi putea fi contactat.

”Ca urmare a sesizării dvs. transmisa la DNA în format electronic, aceasta a fost înaintată Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi se restituie cu menţiunea că nu îndeplineşte condiţiile de formă, nefiind certificată prin semnătură electronică, astfel cum prevede art 289 alin 5 C.pr.pen.”, răspunde Prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, Gheorghe Dragoş!

PC-iştii stau drepţi în brazdele APIA

Potrivit lui Antoniu Poienaru, care a lucrat în cadrul APIA Cluj, ”în Ghidul solicitantului – Măsura 322 se zice clar la pag.21: ‘Toate activităţile pe care solicitantul (Primăria Mociu) se angajează să le efectueze prin investiţie atât la faza de implementare a proiectului cât şi în perioada de monitorizare şi pentru care a primit punctaj la selecţie, devin condiţii obligatorii. În caz că, la verificarea cererilor de plată, sau în perioada de monitorizare, se constată că aceste condiţii nu se respectă, plăţile vor fi sistate iar contractul va fi reziliat.’ Având în vedere că la această adresă figurează Centrul local Apia Mociu, consider că beneficiarul Primăria Mociu a schimbat destinaţia obiectivului ”casă de cultură” închiriind spaţiul unei agenţii de stat, drept pentru care instrucţiunea din Ghidul solicitantului arătată mai sus nu a fost respectată”, arată Poienaru. El a cerut către DLAF să facă un control şi să verifice ”modul în care s-a făcut fundamentarea de către Apia Cluj, în persoană dir. exec. Adrian Zaharia (membru Partidul Conservator), ordonator de credit şi gestionar al fondurilor FEGA şi FEADR, în privinţă mutării sediului legal din Apahida în Mociu; modul în care s-a semnat decizia de înfiinţare a sediului din Mocia al Apia, de către fostul dir. gen. Apia, Dorel Benu, în prezent arestat la domiciliu şi suspectat de corupţie; modul în care primarul comunei Mociu, Horvath Marton (membru PC) a dispus în calitate de beneficiar al proiectul schimbarea obiectului de activitate al căminului cultural încălcând dispoziţiile Ghidului solicitantului; modul în care Oficiul local Cluj al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a efectuat plăţile şi a monitorizat acest proiect”, mai arată Poienaru.

Comuniştii n-au murit, doar s-au conservat

Sesizarea a fost şuntată de la bun început pentru că, pe linie ierarhică, plăcând de la Ministrul Agriculturii, directorul general al APIA, cel al APIA Cluj şi primarul comunei Mociu, toţi fac parte din Partidul Conservator.

”Această sesizare a fost trimisă de către DLAF, mai întâi, spre ”competenta rezolvare”, d-lui  Mihai Spătărelu Putintei, director general Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu adresa Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura, Bulevardul Carol I nr. 17, sector 2, Bucureşti. Aceeaşi sesizare a fost trimisă de către DLAF şi Poliţiei Cluj, înregistrată la IPJ Cluj cu nr.651675/2015/GV. Drept urmare APIA Central, prin Mihai Spătărelu Putintei, director general, a informat APIA Cluj, prin Adrian Zaharia, director executiv, acesta din urmă dispunând mutarea de urgenţă a sediului Centrului Local Apia Mociu, din Căminul Cultural Mociu, în spaţiul Primăriei Mociu, în data de 12.01.2015. Apoi, Poliţia Cluj, prin Veronica Gîndea, subinspector de poliţie, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj (IPJ), Serviciul de Investigare a fraudelor, m-a invitat în data de 14.01.2015 să dau o notă explicative, prin care să-mi expun motivele pentru care am făcut sesizarea la DLAF. Capcană întinsă cu rea-voinţa de către DLAF, APIA şi Poliţia Cluj, din punctual meu de vedere, după ce fapta comisă de către APIA Cluj,  a fost reparată pe şest, mutându-se CL Apia Mociu în data de 12.01.2015, de pe un obiectiv realizat din bani naţionali şi europeni, aflat în perioadă de monitorizare de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în primăria Mociu, m-a pus dintr-o data în faţa poliţiei, prin nota explicativă cerută în data de 14.01.2015, drept un cetăţean care face un denunţ calomnios şi nicidecum unul de bună-credinţă”, explică Poienaru.

Bătaia de joc a pulanului clujean

În data de 16.01.2015 am solicitat prin e-mail d-lui Mihai Spătărelu Putintei, director general Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura, nota de fundamentare, a d-lui Adrian Zaharia, director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Cluj, care a stat la baza mutării Centrului Local Apia Mociu, în Căminul Cultural Mociu, jud. Cluj. Am fost refuzat printr-un e-mai primit în data de 23.01.2015, spunându-mi-se că este un document intern, neîncadrându-se în categoria informaţiilor de interes public, ceea ce este fals. În data de 20.01.2015 am trimis prin e-mail notă explicativă Inspectoratului de Poliţie Cluj.

Poliţia Cluj a efectuat anchetă, că urmare a notei explicative trimise de mine prin e-mail, cu dovezile zdrobitoare prin care am arătat că s-a încălcat legea, şi mi-a răspuns în data de 6.02.2015 că nu au constatat nimic. Va solicit, d-le Procuror, să constataţi că în acest moment în Căminul Cultural se desfăşoară ilegal şedinţele de consiliu local al comunei Mociu, având însemnele naţionale pe peretele unei clădiri supusă monitorizării de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi instituţiilor europene. Din documentele ataşate, se observă cum un consilier local postează pe Facebook imagini din Căminul Cultural Mociu, în timpul unei şedinţe în luna august 2015”, arată Poienaru.

Din păcate, procurorul clujean nu a reuşită să constate nimic pentru că, după cum am menţionat anterior, sesizării îi lipsea semnătura electronică. Însă, pe pagina de Facebook al Primăriei Mociu se vede clar că în data de 29 ianuarie 2016 şedinţa de consiliu local s-a ţinut la Căminul Cultural. Însă, poate că Prim procurorul de la Parchetul pe lângă Judecătoria Cluj Napoca nu are cont de Facebook, altfel ar fi dat şi el un like!