Puterea pumnului contra puterii cuvântului: poetul din Baciu, pedepsit de doi semianalfabeţi pentru o ironie!

844

Vasile Vlădău din Săliştea Nouă, comuna Baciu, este nu numai un poet care compune instantaneu poeme la obiect, ci şi un “one man show”. Dramaturg – în piese în care el însuşi joacă rolul principal – povestaş, rapsod, culegător de folclor şi epigramist de talent Vlădău e răsfăţatul evenimentelor din cadrul Zilelor Fiilor Satului. Însă, cum cultura este de cele mai multe ori inutilă în faţa forţei brute, omul s-a dovedit total neputincios când doi vecini, unchi şi nepot, l-au taxat serios, stâlcindu-l în bătaie pentru o frază Astfel, după ce unchiul a confiscat tăpşanul comunal şi şi-a construit coteţe cu găini, poetul l-a “sfătuit” pe acesta să preia şi fântâna satului, cuvinte ce au dezlănţuit dezastrul!

 

Povestea poetului necunoscut

Niciun loc nu e nepotrivit pe această lume ca să cunoşti artişti şi scriitori – chiar dacă acesta se numeşte Institutul de Medicină Legală! Acolo l-am întâlnit luni, 21 august pe Vasile Vlădău, un personaj cu totul extraordinar, ajuns la vârsta de 72 de ani, mutat la bătrâneţe din comuna Baciu în localitatea Săliştea Nouă. Bărbatul are faţa zdrobită, efectiv, de loviturile a doi “barbari”, vecini de-ai săi – oameni fără şcoală dar totuşi îndeajuns de pătrunzători încât să fi fost atinşi direct la “lingurică” de o vorbă inofensivă, de duh, adresată în zbor de către Vlădău, lui badea Nelu, vecinul său în vârstă de 78 de ani. Care n-a făcut altceva decât să-şi cheme în ajutor nepotul – un bărbat de 45 de ani – şi apoi, împreună, să-l umple pe poet de vânătăi, pe tot corpul – şi să-i fractureze pe deasupra şi pometul! Amânând “sine-die” relatarea dramei trăite cu câteva zile în urmă, bărbatul, cu faţa luminată de puterea nemuritoare a artei mai persistă puţin în lumea sa – mulţumit întrucâtva că şi-a găsit omul care să-i aprecieze eforturile: “Eu am muncit o viaţă la Cluj, pe post de şofer, făcând naveta de la Baciu şi am fost mulţi ani de zile şoferul directorului de la “Alimentara”. M-am mutat la Săliştea Nouă numai de câţiva ani, la pensie, după moartea unui membru al familiei şi aici am început să-mi dau drumul şi mai tare cu poeziile şi scrierile mele”. Mărturiseşte că are o fată şi un băiat, ajunşi la maturitate, care i-au dăruit şi nepoţi, aşa că toată ziua le recită copiilor poezii, le spune poveşti cu talc şi compune pentru ei piese de teatru cu iz moralizator, prin care să-i deprindă cu binele şi răul din lume. Însă, din păcate – arată el dezamăgit – împărtăşeşte şi aici, în Săliştea Nouă, destinul unui neînțeles: lumea orientată numai pe latura materială a vieţii lipsită de suflet şi cultură îl crede “prostălăul” satului, oricât s-ar strădui să demonstreze contrariul. Intrigat, îl rog să-mi ofere o mostră din opera sa şi să-mi recite câteva versuri. O face fără ezitare, sub privirile încântate şi uimite ale oamenilor ce aşteptau să intre în cabinetul de consultaţii. Şi mă lasă, efectiv, mască şi pe mine dezvăluind un adevărat poet – ce-i drept de factură populară. Cu un aer deja sigur, refuză să-mi dicteze (pentru posteritate) câteva versuri de excepţie, în schimb acceptă, cu mare dificultate, să mă lase să consemnez o epigramă, dar nu înainte de a-mi povesti împrejurările în care aceasta a fost scrisă. “Mă aflam împreună cu directorul instituţiei la o “masă tovărăşească”, în 1971 şi acesta m-a rugat să scriu pe loc un poem pe care să i-l dedic unui şofer din instituţie, care cântărea aproape două sute de kile şi se afla la masa noastră. Precaut, i-am spus că-l scriu, dar va trebui după aceea să-mi ofere protecţie, lucru pe care directorul l-a încuviinţat pe loc. Şi am improvizat atunci următoarea epigramă: Priviţi statura lui greoaie/ E un amestec cam bizar/ De cărnuri lipsă la cântar/ de porc, de vită şi de oaie. Omul a auzit epigrama şi-ntr-o clipă a fost pe mine, să mă căsăpească. Directorul – cât era el de director – a reuşit cu greu, în timp ce râdea în hohote să-l ţină pe zdrahon să nu mă zvânte în bătaie”!

 

“Cei doi m-au lăsat într-o baltă de sânge”

Apoi vine rândul relatării împrejurărilor în care a avut loc agresiunea împotriva sa. Povesteşte Vlădău: “Bătaia s-a desfăşurat la circa o sută de metri de casa mea, în seara zilei de 16 august, tocmai când mi se întorceau de la păşune cele trei văcuţe. Mi-a urlat, din curtea lui, să nu-mi mai las vacile să se frece de gardul gospădăriei sale, lucru despre care nici nu putea fi vorba. Nu-l mai recunoşteam pe Nelu, vecinul cu vreo câţiva ani mai vârstnic decât mine, mai ales că nu mai departe de duminica trecută am stat pe aceeaşi bancă împreună la slujba de la biserică şi se purtase prietenos. Plus că l-am ajutat enorm în trecut cu maşina mea, ducându-l peste tot în perioada când el n-avea permis. Dar se pare că s-a supărat pe mine când i-am zis, în glumă, să împrejmuie şi fântâna satului, nu numai o parte din tăpşan, pe care şi-a construit nişte coteţe pentru găini”. Relatează în continuare că omul a venit la el cu o falcă-n cer şi alta în pământ, înjurându-l de zor. “Deşi aveam băţul în mână mi-a ars un pumn direct în figură. Apoi l-am văzut pe nepotul său – un bărbat de 45 de ani – că fuge spre noi şi eu m-am bucurat zicându-mi că vine ca să mă salveze. Da` de unde! M-a pleznit și el atât de tare încât am căzut în fund, iar când mă aflam la pământ am încasat de la ei lovituri şi-n zona rotulelor. Cu chiu cu vai m-am ridicat, însă cei doi au continuat să-mi care pumni în cap şi coaste. M-au lăsat într-o baltă de sânge”, declară cu glas stins, poetul. S-a târât până acasă şi după ce-a chemat salvarea s-a trezit că sângele îi curge din gură şi din ureche. În acelaşi timp a sunat la poliţie, dar poliţiştii l-au expediat mulţumindu-se să-l invite să se prezinte a doua zi la secţie. Îşi continuă victima povestirea: “După trei sferturi de oră a venit ambulanţa care m-a dus la U.P.U., de unde a urmat un întreg parcurs – de trei zile – la Ortopedie şi apoi la Clinica de Chirurgie Maxilofacială, unde am fost supus unei intervenţii chirurgicale la pomete”. Poetul este invitat în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce după numai câteva minute cu un certificat în care i-au fost recomandate, deocamdată, între 28 şi 30 de zile de îngrijiri medicale. Perorează, înainte de a părăsi sediul I.M.L. Cluj: “Mă duc direct la poliţie şi le fac plângere penală pe numele celor doi  – fiindcă la aşa o suferinţă nu mai am cum să-i cruţ, în ciuda faptului că sunt un pacifist convins”.

cotet de gaini

Punctul de vedere al primarului comunei Baciu

Ioan Florin Mureşan, primar comuna Baciu: “Aflu de la dumneavoastră de acest incident violent însă nu ştiu nimic nici despre coteţul de găini al acelui sătean care ar fi fost ridicat cu permisiunea mea. Eu nu am dat nicio aprobare pentru a fi ridicată pe terenul comunei o asemenea construcţie. Pe de altă parte, oamenii din Săliştea Nouă sunt destul de ciudaţi, majoritatea rude între ei – aşa că nu prea am cum să mă bag în diferendele care se ivesc între localnici. Îmi pare rău pentru ce-a păţit dl. Vlădău, un om absolut remarcabil, respectat de toată lumea şi care n-a făcut nimănui vreodată vreun necaz”.


Punctul de vedere al I.P.J. Cluj

“Luni, 21 august, partea vătămată a depus plângere la Poliţia Baciu, iar la această oră poliţia face cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri şi alte violenţe”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, cms. şef Daniel Graur, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.