Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate”

 

Reporter: Consideraţi oportună formarea unui guvern PDL-PSD în plină criză economică? Credeţi că un guvern "stânga-dreapta" va scoate ţara din criză?

Rareş Niculescu: Chiar această criză economică este cel mai bun argument pentru un parteneriat pentru guvernare între cele mai importante partide din România. Mulţi oameni privesc cu îngrijorare ceea ce s-ar putea întâmpla ca urmare a acestei crize: o economie în scădere, o reducere nivelului de trai, posibilitatea pierderii multor locuri de muncă. Numai în judeţul Cluj sunt anticipate peste 10000 de concedieri până în primăvară. Anii care urmează sunt ani de incertitudini pentru România. Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate. 

 

În vremuri de criză avem nevoie de coerenţă. Cei pe care oamenii i-au desemnat prin vot să conducă statul trebuie să se înhame la un proiect comun. Nu văd cum, într-un moment atât de greu, ar fi putut România să meargă înainte cu două partide de mărime aproape identică – ca număr de mandate în Parlament – trăgând unul într-o direcţie şi unul în cealaltă.

Reporter: Cât credeţi că va "ţine" mariajul dintre cele două formaţiuni politice în condiţiile în care acestea sunt despărţite în primul rând de ideologie, iar mai apoi de programele politice şi de guvernare extrem de diferite?

Rareş Niculescu: Programul de guvernare în baza căruia a fost învestit actualul guvern a rezultat din Parteneriatul pentru România, parteneriat încheiat între PDL şi PSD. Reprezintă aşadar un program unitar şi coerent. Fiecare dintre cele două partide îşi respectă identitatea politică şi doctrinară. Dar, aşa cum a spus şi domnul prim-ministru în discursul de investitură,  în România nu există un popor de stânga şi un popor de dreapta, ci un singur popor care aşteaptă ca ţara să fie bine guvernată.

Sunt convins că acest guvern va rezista atât timp cât ambele partide vor fi fidele principiului bunei guvernări, atât timp cât amândoi dintre parteneri vor fi motivaţi de modernizarea României, de depăşirea actualei crize, iar în continuare de creșterea nivelului de trai al românilor.

Reporter: S-a ajuns la un consens pentru guvernare. Când credeţi că vor apărea primele tensiuni serioase dintre cele două formaţiuni politice? Mai precis, cât va rezista acest guvern?

Rareş Niculescu: Aşa cum am spus, guvernul va rezista atâta vreme cât buna guvernare va reprezenta singurul obiectiv al prezenţei la guvernare.

Reporter: Nu consideraţi că mai degrabă, un guvern PDL-PNL ar fi fost mult mai apropiat de dorinţele electoratului celor două partide? Nu credeţi că asocierea cu PSD ar putea fi privită de electoratul de dreapta ca o trădare a intereselor acestora?

Rareş Niculescu: Interesele electoratului de dreapta nu sunt nicidecum altele decât cele ale interesului de stânga: ca ţara să meargă bine. De dreapta, de stânga, de centru, românii vor acelaşi lucru – responsabilitate. Am convingerea că actul de guvernare, în România, va fi de acum responsabil şi eficient, ceea ce înseamnă că nici electoratul nostru, al PDL, nici cel al PSD, nu vor avea motive să se simtă trădate.

Reporter: Credeţi că pe termen mediu şi lung asocierea la guvernare dintre PSD şi PDL ar putea însemna moartea politică a ambelor formaţiuni?

Rareş Niculescu: În Germania, stat pe care mulţi dintre ardeleni, mulţi dintre români, îl privesc ca pe un reper, dreapta şi stânga au intrat într-o alianţă de guvernare fără a-și pune problema unei “morţi politice”. Bilanţul participării la guvernare atât a PDL, partidul din care fac parte, cât şi a PSD, îl vor face alegătorii, cu ocazia următoarelor alegeri. Succesele sau eşecurile politice ale celor două partide nu vor fi determinate de asocierea dintre ele, ci de rezultatele concrete pe care le vor obţine la guvernare, de modul în care vor servi interesele oamenilor, de ceea ce vor face pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor.

Reporter: Cine "va purta pantalonii" în acestă "relaţie": PDL, PSD sau preşedintele Traian Băsescu? Comentaţi.

Rareş Niculescu: Sunt convins că, împreună, preşedintele Traian Băsescu, PDL, PSD vor lua acele decizii care sunt bune pentru România. Nu este un concurs de popularitate: România trece printr-o criză şi nu avem nevoie de dispute sterile, de războaie între palate, de orgolii ieftine. Pe lângă criză, mai avem de recuperat şi întârzierile din ultimii doi ani, când România a bătut pasul pe loc. În privinţa pantalonilor, ştiu sigur că domnul preşedinte şi domnul prim-ministru poartă aşa ceva.

Reporter: Sistemul uninominal actual a trezit mai multe discuţii şi nemulţumiri decât pe vremea când sistemul proporţional pe liste era cel folosit. Dumneavoastră ca europarlamentar ce părere aveţi despre acest sistem de vot? Daţi o soluţie în cazul în care nu sunteţi de acord.

Rareş Niculescu: În cele 27 de state ale Uniunii există o mare diversitate a sistemelor electorale. Fiecare are avantaje şi dezavantaje, fiecare este potrivit pentru modul de organizare a unui stat sau a altuia, pentru mentalitatea unui popor sau a altuia. În privinţa României, pentru că au apărut situaţii aberante cu acest nou sistem, rămân la poziţia pe care am susţinut-o dintotdeauna: avem nevoie de un sistem uninominal simplu şi clar, în două tururi de scrutin. Ca la alegerea primarului. Acest sistem garantează că cel mai bun câştigă.
 
Reporter: Cum apreciaţi faptul că Emil Boc a fost desemnat drept premier? Consideraţi că domnul Boc, de pregătire jurist, poate să conducă un guvern în plină criză economică? Cât anticipaţi că va dura mandatul domnului Boc în fruntea Executivului? Credeţi că domnul Boc va reuşi să scoată ţara din criză sau ar trebui nominalizată o altă persoană de pregătire economică?

Rareş Niculescu: Am tot respectul pentru domnul Boc şi toată încrederea în faptul că va reuşi să facă tot ce şi-a propus ca prim-ministru, aşa cum a reuşit să facă şi în poziţia de primar al Clujului. Nu cred că are importanţă facultatea absolvită, are importanţă calitatea omului trimis să ocupe o funcţie, simţul datoriei de care acesta dă dovadă. Iar aici – şi vă spun din proprie experienţă, pentru că am lucrat ani de zile cu domnul Boc – domnia sa este un exemplu remarcabil. Sunt convins că domnul prim-ministru va asculta părerile experţilor de marcă înainte de a lua o decizie, nu doar în domeniul economic ci şi în celelalte domenii importante pentru România. De asemenea, cred că  domnul prim-ministru va impune şi acele măsuri urgente care sunt necesare într-un domeniu care mă preocupă în mod deosebit – facilitarea atragerii fondurilor europene. Cu guvernul trecut, de exemplu, nu aveai nici măcar cu cine discuta. M-am întâlnit cu fostul ministru al agriculturii de câteva ori pentru a-i semnala deficienţe grave în privinţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, un program de peste 8 miliarde de euro, şi îmi pare rău să spun că nu am văzut rezultatele la care mă aşteptam.

Reporter: Sunteţi raportor european din partea Grupului PPE-DE. Ce presupune această funcţie? Care sunt principalele dvs. atribuţii din această postură?

Rareş Niculescu: Într-adevăr, în cadrul activităţii legislative a Parlamentului European, am participat la redactarea unei serii de rapoarte. În numele Comisiei pentru Afaceri Juridice a Parlamentului am redactat raportul privind funcţionarea Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene, editorul tuturor publicaţiilor UE, raport în care am impus obligativitatea multilingvismului integral, adică principiul publicării simultane a tuturor documentelor în toate limbile oficiale ale Uniunii. Astfel, cetăţenii români vor avea acces la toate publicaţiile oficiale în limba lor maternă. În numele Grupului Partidului Popular European (din care face parte PDL), am participat la redactarea raportului privind crearea unei Reţele Judiciare Europene în materie civilă şi comercială, la rapoartele privind “e-Justice” – utilizarea tehnologiilor moderne în domeniul justiţiei, care va simplifica accesul cetăţenilor la actul de justiţie. De asemenea, tot în numele PPE, am lucrat la un raport privind regimul lingvistic aplicabil apelurilor în faţa Tribunalului Funcţiei Publice al Uniunii Europene. Aceste rapoarte fac parte din procedura legislativă a Parlamentului, fiind un mod de organizare care aduce eficienţă, rigoare, dar şi un caracter profund democratic în adoptarea deciziilor. A redacta un raport reprezintă principala activitate a unui parlamentar şi principalul mod de a susţine interese importante ale cetăţenilor.

Reporter: La mijlocul acestui an vor fi organizate alegeri pentru Parlamentul European. Veţi candida pentru un nou mandat? Care sunt principalele realizări ale dvs. pentru mandatul actual? Ce vă propuneţi pentru perioada următoare, până la încheierea mandatului?

Rareş Niculescu: Aş fi onorat dacă clujenii mi-ar acorda încrederea de a mă vota pentru un nou mandat. De asemenea, aş fi onorat dacă Partidul Democrat Liberal, pe care îl reprezint, şi mai ales domnul Boc şi ceilalţi lideri importanţi ai partidului, mă vor propune pentru a candida din nou. În privinţa activităţii mele, am amintit deja de cele câteva rapoarte, în numele Comisiei sau al grupului PPE-DE. Însă proiectele de care sunt cel mai ataşat sunt altele: campania de informare a clujenilor cu privire la fondurile europene, pe de o parte, şi acţiunile pentru atragerea de fonduri europene în vederea reabilitării termice a blocurilor de locuinţe.

Pentru atragerea fondurilor europene în Cluj am organizat zeci de sesiuni de pregătire cu aleşii locali – primari, viceprimari şi consilieri locali şi judeţeni – cu privire la posibilităţile de a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea localităţilor judeţului Cluj. De asemenea, am avut întâlniri cu cetăţenii din peste 40 de localităţi din judeţ, pentru a-i informa cu privire la finanţările disponibile. Am organizat Caravana Fondurilor Europene, care a parcurs întregul judeţ pentru a oferi cetăţenilor informaţii şi materiale  privind fondurile europene. În cadrul acestei acţiuni s-au distribuit broşuri realizate de mine, peste 100.000 ca număr, cu privire la fondurile europene disponibile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, agricultură, pensiuni turistice etc. Pe de altă parte, am susţinut în faţa autorităţilor guvernamentale simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene, explicând greşelile făcute în prezent şi posibilităţile de remediere a acestora.

Tot în ceea ce priveşte fondurile europene, lucrez în prezent la organizarea unui centru de asistenţă pentru primari, întreprinderi şi cetăţeni care doresc să depună proiecte pentru obţinerea de fonduri europene. Acest centru va oferi asistență gratuită viitorilor beneficiari. De asemenea, lucrez la redactarea unui proiect de lege privind simplificarea accesului la fondurile europene pentru micile întreprinderi şi pentru persoane fizice şi eliminarea birocraţiei, pe care îl voi înainta reprezentanţilor PDL Cluj în Parlamentul României, pentru a-l susţine. O altă preocupare a mea o reprezintă simplificarea procedurilor pentru acordarea plăţilor la hectar  – din cauza actualului sistem, zeci de mii de clujeni nu au putut primi aceste subvenţii. Doresc de asemenea să promovez ideea înfiinţării unei reţele de consultanţi, plătiţi de stat, în domeniul fondurilor europene, în fiecare localitate, pentru a permite câtor mai mulţi oameni să depună cereri de finanţare.

Am amintit de cel de al doilea proiect al meu pe care îl consider foarte important: finanţarea europeană pentru reabilitarea termică a blocurilor. Am susţinut şi voi susţine în continuare – prin declaraţii, amendamente, intervenţii în Comisii şi în Plen – suplimentarea fondurilor europene care pot fi folosite de România pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe (de la 2% la 10%). Acest obiectiv ar putea fi atins în scurt timp: Comisia Europeană a anunţat recent că va propune un amendament pentru a permite utilizarea unor sume mai importante pentru creşterea eficienţei energetice a locuinţelor – una dintre soluţii fiind reabilitarea termică. Această reabilitare poate aduce o reducere cu 40% a cheltuielilor la întreţinere, ceea ce ştiu că reprezintă o preocupare importantă pentru toată lumea.

Fireşte, acestea sunt doar câteva dintre acţiunile mele.

Reporter: Cum comentaţi situaţia creată de sistarea gazelor către România de către Gazprom? Care credeţi că este motivul pentru care s-a recurs la o asemenea măsură?

Rareş Niculescu: Ne aflăm aici în faţa unei duble probleme. Unu – oricine se află într-o situaţie de monopol tinde să abuzeze de aceasta. Doi – nivelul nepermis de dependenţă energetică al Uniunii Europene. Nu este vorba doar despre dependenţa de gaz, ci de dependenţă din punctul de vedere al tuturor resurselor energetice. Dependenţa energetică a Uniunii este estimată în prezent la circa 50%. Desigur, această dependenţă s-a redus semnificativ în ultimii 20 de ani: în 1990, dependenţa europeană de gazul rusesc era de 75%, iar de atunci s-a redus simţitor, la 40%. Soluţia este reducerea în continuare a dependenţei de surse unice de energie.

Rusia a luat de multă vreme decizia de a ocoli Ucraina ca stat de tranzit pentru gaz prin construirea unor noi conducte, ca SouthStream şi NorthStream. Aceste proiecte devin din ce în ce mai atractive în contextul unei crize a gazelor care pare a se repeta dacă nu anual, cel puţin la doi sau la trei ani. Aceste două gazoducte ar permite doar diversificarea traseelor de transport, însă Europa este interesată în acelaşi timp de diversificarea surselor. Din această perspectivă, soluţia cea mai potrivită este proiectul alternativ Nabucco. Acesta ar aduce gaze naturale din Azerbaidjan, Turkmenistan şi posibil Kazahstan, via Turcia, România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi eventual Germania. Nabucco ar putea livra peste 40 de miliarde de metri cubi de gaz anual, adică un sfert din gazul importat din Rusia. Nabucco ar reduce masiv dependenţa UE de gazul rusesc, iar prin diversificarea sursei de gaz natural, Gazprom va fi nevoit să treacă de la comportamentul monopolist la unul bazat mai mult pe regulile pieţei.

Aşadar, soluţiile pe termen lung sunt continuarea acţiunilor pentru diversificarea surselor de energie, iar în privinţa gazului soluţia este construirea gazoductului Nabucco. România este şi trebuie să rămână foarte interesată de acest proiect.
Pe lângă diversificarea surselor de energie, Uniunea Europeană mai are o posibilă soluţie la îndemână: reducerea risipei de energie. şi această măsură ar fi de natură să reducă dependenţa de energia de pe piaţa externă. Cel puţin 20% din energia consumată în Uniunea Europeană este risipită, iar costurile acestei risipe vor depăşi 100 de miliarde de euro anual până în 2020. Nu în ultimul rând, avem nevoie de instituirea unei politici europene comune în domeniul energiei, iar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona va începe aplicarea principiului solidarităţii între statele membre ale UE în materie de aprovizionare cu energie – un instrument care s-ar fi dovedit extrem de util în acest moment de criză.
 
Simona Curcian