Rectorul Academiei SRI: „M-am gândit să desfiinţez şcoala doctorală“. Ce spune despre doctoratele lui Florian Coldea şi Gabriel Vlase

211

Adrian Ivan, rectorul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, a vorbit, la Adevărul despre fenomenul plagiatului în studii de securitarte. Instituţia pe care o conduce i-a reclamat la CNATDCU pentru plagiat pe Ana Maria Tudor, fiica fostului vicepremier Gabriel Oprea, şi pe Alexandru Tudor, ginerele acestuia. În analiză se află şi teza fostului adjunct al SRI, Florian Coldea, dar şi a actualului şef al SIE, Gabriel Vlase.

Adevărul: Cei doi, fiica şi ginerele lui Gabriel Oprea, au spus că plagatiul în cazul lor e exclus, iar sesizarea dvs e o chestie uzuală, pe care o faceţi cu toate lucrările. Cum stă treaba?

Adrian Ivan: Ne-am propus analiza tuturor tezelor de doctorat, ca să stingem odată această problematică ce a adus daune imaginii SRI. Până la venirea mea, au fost susţinute 85 de teze. Verificăm dacă au respectat deontologia academică, chestiunile legate de etica universitară. Atunci fie sesizăm CNATDCU, fie le punem deoparte, pentru că nu constituie o problemă. Să nu se înţeleagă că noi am avut ceva cu cele două persoane. Acolo au apărut suspiciuni cu privire la încălcarea Codului de etică şi avem obligaţia de a ne adresa CNTADCU.

Deci analizaţi toate cele 85 de teze, dar trimiteţi către CNTADCU…

Doar pe cele cu suspiciuni de plagiat. În sesizările noastre găsiţi menţiuni foarte clare despre suspiciunile pe care noi le avem.

 

E clar că în lucrărirle celor doi există suspiciuni. 

Fără doar şi poate.

 

Cum le evaluaţi? Aveţi un sistem informatic? 

Se constituie o comisie de analiză a fiecărei lucrări de doctorat, făcută de specialişti din Academia Naţională de Informaţii. Facem şi o testare antiplagiat cu softul agreat de Ministerul Educaţiei. Comisia de Analiză verifică pagină cu pagină.

Câţi specialişti?

Între 3 şi 5 membri, în funcţie de domeniu. Nu am apelat la specialişti din alte universităţi deocamdată, pentru că vrem noi să ne facem noi o analiză foarte serioasă.

Ce documente trimiteţi la CNATDCU?

Trimitem analiza noastră, ce am constatat noi punct cu punct, însoţită de lucrarea respectivă. Noi am comparat toate tezele cu copiile de la Biblioteca Naţională pentru a se elimina orice suspiciune.

Să nu fiţi acuzaţi că schimbaţi conţinutul lucrărilor  în interior. 

Exact. CNATDCU va da o solicitare de respingere sau nu a titlului de doctor. Comisia de Etică a Academiei de Informaţii va da o soluţie finală. Eu îi chem şi pe cei în cauză să se adreseze Comisiei. Pot să vină direct sau să răspundă în scris. Dăm dreptul fiecărei persoane să se apere. Dacă hotărârea Comisiei de Etică a Academiei dă verdict că teza a fost plagiată, atunci eu propun Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor. Înainte de a face sesizarea CNATDCU am anunţat şi personale în cauză că vom face demersurile în cauză. Legea nu ne obligă să le sesizăm, dar nici nu interzice. Noi am decis să le sesizăm.

S-a retras vreun titlu de doctor?

Avem o teză care s-a finalizat prin retragerea titlului de doctor. Cu toate celelalte teze suntem în proceduri.

Câte aţi reuşit să verifciaţi?

În patru cazuri am luat deja decizia şi l-am trimis Ministerului Educţaiei. Apoi am făcut 8 sesizări, apoi încă 7. Deci 19 teze de doctorat. Mai am în lucru încă alte teze care au fost vehiculate în presă. Teza domnului Vlase care ridică semne de întrebare.

În ce stadiu este analiza?

Noi nu luăm după persoane. Teze domnului Vlase e în analiză. Eu nu am voie ca rector să intervin în acest proces, pentru că l-aş vicia. Eu vreau să fac din această Academie o instituţie ultrarespectabilă. Dacă Comisia de Etică constată că s-a palgiat, eu mă supun deciziei. Teza domnului Vlase e în analiză ca şi toate celelalate. Am autonomie decizională totală. Nu intervine nimeni în acest proces.

Aţi avut discuţii cu domnul Hellvig?

Niciodată. Eu sunt convins că şi domnul Hellvig e uluit de deciziile pe care le-am luat, în sens pozitiv. Nu s-a amestecat, nu intervine în procedurile legale pe care noi le desfăşurăm.  Cum se stabileşte prioritatea lucrărilor analizate? Primele teze au fost susţinute în 2010, deci am luat-o din 2010, cu excepţia celor care au fost sesizări precise.

La domnul Vlase e sesizare precisă?

Am văzut în presă că e o sesizare. Cred că doamna Şercan a depus o sesizare.  Domnul Oprea a încercat să ia legătura cu dvs? Absolut deloc. Nici în mod direct, deşi a fost profesor la Academie, nici prin intermediari. N-am primit niciun mesaj din partea domniei sale, cum n-am primit de la nicio persoană implicată.

Teza domnului Coldea?

Domnul Coldea este şi el în analiză ca toate celelalte lucrări. Noi am dat şi un răspuns. La testarea cu softul antiplagiat nu au apărut suspinciuni, dar nu luăm în calcul doar suspeinciunile, aşa că am supus-o controlului Comisiei. Domnul Coldea se bucură de acelaşi tratament ca şi ceilalţi 85 de doctoranzi.

V-aţi gândit să desfiinţaţi şcoala doctorală?

M-am gândit la asta. Am pus în balanţă argumente pro şi contra. Văzând echipa de aoclo, constantând că avem şi un proiect european de vârf, am decis să păstrez şcoala doctorală, care îmi dă garanţia că vom aduce plus-valoare.

Mai sunt politiceni care fac doctorat?

Nu, pentru că numărul de locuri pe care le-am aprobat este foarte mic. Anul trecut am aprobat 4 locuri. Niciunul nu e ocupat de politicieni. N-au mai venit politiceni.

Cât adevăr şi câtă legendă există în implicarea ruşilor în acest gen de activităţi? Pentru că la noi se vorbeşte mereu în termenii aceştia, la referendum s-a spus că e sau nu e implicată Rusia, am văzut şi acum la cutremur.

Propaganda rusă nu e o noutate pentru nimeni, se manifestă dintotdeauna. Eu, împreună cu colegii mei, am scos o carte despre istoria contraspionajului. Acolo se vede clar că mijloacele propagandei ruse şi acţiunile ei în zona aceasta sunt de foarte multă vreme şi, de multe ori, ceea ce se întâmplăa astăzi seamănă cu ce s-a mai întâmplat. Propaganda a fost rafinată şi ea de cuceririle tehnologiei la nivel global. E clar că încearcă prin toate mijloacele să-şi exercite influenţa. Nu trebuie să ne mire asta, ci modul nostru de a reacţiona. Ne lovim în toate instituţiile de o anumită zonă în care sunt confuze lucrurile. Pentru ruşi e foarte simplu să folosească propaganda, câteva elemente care sunt contrare construcţiei europene. Foloseşte tot felul de strategii care au elemente spirituale pentru a identifica lucruri comune cu spaţiul ei de gândire şi pe care încearcă să le folosească în favoarea sa. Am spus-o întotdeauna că trebuie să fim foarte atenţi când folosim temele pe care ea le agreează. Fie cea cu naţionalismul, fie cu familia tradiţională, fie cea cu creştinism versus occidentalism. Ea le foloseşte în favoarea sa. A prezenta statul român ca ceva marginal în UE, ca victimă a înţelegerilor oculte sau mai ştiu eu ce, asta deja te duce în altă sferă. Noi dacă vrem să fim cu adevărat români, trebuie să vedem avantajul pe care îl aduce faptul că suntem în UE. Şi vă mai spun ceva: niciodată în istoria noastră, şi o spun cu toată responsabilitata, nu am avut niciodată securitate cum avem acum, datorită apartenenţei la UE şi NATO. Important e ca noi să conştientizăm şi politica noastră să fie clar orientată pe avantajul pe care îl aduce să fim în UE. Cu cât vom atrage mai multe fonduri europene, cu cât ne vom comporta ca nişte elite europene, cu atât, partea noastră în procesul decizional va fi mai mare. Rusia foloseşte toate aceste slăbiciuni ale noastre, unele vin şi ca o moştenire naţională de dinainte de 1989. Uneori sunt uimit că sunt din convingere. Noi putem depăşi lucrurile astea dacă credem cu adevărat într-un ideal naţional şi european. Dacă nu credem în astea suntem victime sigure ale Rusiei. Rusia şi-ar dori clar dezmembrarea UE, ar fi în interesul ei.