Regele a renunţat la Farmec pentru că miroase penal

Casa Regală a României a întrerupt legăturile cu compania clujeană Farmec, după ce reprezentanţii Casei Regale au aflat de procesele penale în care sunt implicaţi patronii Farmec. Potrivit anunţului, ”Casa Majestăţii Sale Regelui a decis retragerea calităţii de Furnizor al Casei Regale a României companiei SC Farmec SA şi încetarea parteneriatului cu această companie. Am făcut o serie de cercetări şi am considerat să retragem această distincţie pentru că am observat că această companie, de fapt, nu îndeplineşte calităţile de furnizor al Casei Regale a României”, arată reprezentanţii Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I. Reprezentanţii Farmec sunt implicaţi în mai multe procese penale şi cercetări derulate de ANAF şi Curtea de Conturi a României referitoare la tranzacţiile cu alcool făcute în cadrul companiei clujene.

Potrivit unui anunţ, Casa Regală a României a decis să rupă relaţiile pe care le avea cu compania clujeană Farmec SA. Potrivit anunţului, ”Casa Majestăţii Sale Regelui a decis retragerea calităţii de Furnizor al Casei Regale a României companiei SC Farmec SA şi încetarea parteneriatului cu această companie. Am făcut o serie de cercetări şi am considerat să retragem această distincţie pentru că am observat că această companie, de fapt, nu îndeplineşte calităţile de furnizor al Casei Regale a României”, arată reprezentanţii Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I. În data de 8 mai, compania Farmec anunţa pe site-ul propriu că ”Farmec, cel mai important producător român de cosmetice, a devenit Furnizor al Casei Regale a României. Brevetul de Furnizor al Casei Regale a României a fost înmânat directorului general Farmec, Mircea Turdean, de către Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta a României în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta”, însă în momentul de faţă pagina cu anunţul respectiv nu mai există.

În 2005, Liviu Turdean a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, care îl acuzau de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, emiterea de noi acţiuni în schimbul aporturilor de numerar înainte ca acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime şi folosirea în adunările generale de acţiuni nesubscrise. Alături de el au mai fost acuzaţi fiul lui, Mircea, precum şi KEVORKIAN MARIN, PÂNTEA PETRU şi alţii. După circa 2 ani, instanţa de fond îi condamnă cu suspendare pe cei din lotul “Farmec”, dar ei fac apel însă magistraţii Tribunalului Bucureşti menţin aceeaşi sentinţă. Nemulţumit de faptul că magistraţii au dat acelaşi verdict, clujenii fac recurs care se judecă la Curtea de Apel Bucureşti, unde judecătorii, la începutul anului 2010, îi “spală” de toate acuzaţiile: “încetează procesul penal pornit împotriva inculpaţilor Turdean Liviu şi Kevorkian Marin pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 178 din Legea nr. 141/1997 şi respectiv art. 26 raportat la art. 178 din Legea nr. 141/1997, ca urmare a intervenţiei prescripţiei speciale a răspunderii penale”, arată soluţia definitivă a celei de-a treia instanţe.

Liviu Turdean este unul dintre cunoscuţii unei “reţele” de judecători care acoperă mai multe instanţe. Spre exemplu, Judecătorul Gheorghe Buta este prieten cu magistratul Adrian Bordea, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar cei doi sunt cunoştinţe de-a lui Turdean. De asemenea, fostul preşedinte al Tribunalului Cluj, Ioan Pop, a fost avocatul SC Farmec. Soţia judecătorului Buta este notar şi a obţinut un spaţiu pentru cabinetul notarial cu ajutorul lui Turdean.

Turdean, Pântea şi Timbuş aşteaptă sentinţa

Însă, în momentul de faţă, şefii Farmec (Liviu Turdean, Petru Pântea şi Ioan Timbuş,) sunt judecaţi într-un proces care se derulează la Curtea de Apel Bucureşti şi sunt acuzaţi de ”abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”. Iniţial, magistraţii hotărâseră că se vor pronunţa la sfârşitul lunii mai, dar au amânat emiterea unei soluţii, iar la ultimul termen au considerat că pentru a da o soluţie ar mai fi nevoie de o expertiză în cadrul probatoriului. Una dintre părţile vătămate din dosar, Ioan Olăneanu, spune că ”inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea unor fapte proprii, cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, şi nu pentru hotărâri ale CA, AGOA şi AGEA, aşa cum judecătorul fondului reţine eronat. Aceste fapte mi-au vătămat interesele cu ştiinţă, cauzându-mi un prejudiciu prin reducerea procentului deţinut legal de mine în anul 2002, la data anterioară abuzului, de la 33% la 8% şi neprimirea diferenţei dividendelor, cauzându-mi un prejudiciu în sumă de 2.188.932,84 de lei”, arată Olăneanu. El mai dovedeşte că Turdean, Pântea şi Timbuş ”au folosit la vot procuri prin persoane din familiile lor (care erau şi funcţionari/directori ai societăţii) şi au acceptat folosirea la vot de către salariaţi a unor procuri speciale care încalcă dispoziţiile legale prevăzute la art. 124 şi 127 formă legii 31/1990 valabilă până în 2005 şi la art 125 şi 128 din Legea 31/1990 valabilă la după 2005, în sensul că acestea nu indicau sensul votului şi au fost date funcţionarilor/directorilor societăţii care nu aveau voie să-i reprezinte pe acţionari în contextul în care fără votul acestora nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută conform art 124 alin 5 din Legea 31 /1990 valabilă până 2005 şi art 125 alin 5 în formă legii valabilă după anul 2005”.

Farmecul controalelor

Cei de la Farmec au fost ”călcaţi” de un control de la ANAF care au venit să verifice o serie de sesizări făcute de Curtea de Conturi a României. Anul trecut, curtea de conturi a controlat afacerile care se derulează în Instituţia Vamală, iar un capăt al firului pe care scria ”afaceri cu alcool” mergea şi către Farmec. Cum această autoritate nu are competenţa să verifice societăţile comerciale private, Curtea de conturi a trimis un raport la ANAF, iar inspectorii fiscali s-au făcut că îşi văd de treabă. Însă, în loc să verifice traseele date în lucru de curtea Conturi, cei de la ANAF au descoperit o ”erupţie acneică” pentru a ascunde ”bubuiol”. Însă, aceste informaţii au ieşit în spaţiul public şi s-ar putea ca unii procurori curioşi şi dornici de o primă la salariu să ceară rapoartele Curţii de Conturi şi cel al ANAF privitoare la afacerile derulate în cadrul SC Farmec SA.

Raportul ANAF nu este public, însă cel al Curţii de conturile arată că „DRAOV Cluj (structura regională) recunoaşte că verificările cu privire la realitatea consumului de alcool etilic şi tipul de alcool etilic, denaturat sau nedenaturat, nu pot fi stabilite prin neprezentarea reţetarului de fabricaţie de către societate (SC Farmec SA, n.red.), aceasta invocând secretul comercial aşa cum reiese şi din cercetarea întreprinsă de Garda Financiară. Totodată, în actul de control întocmit de către DRAOV Cluj în data de 14.07.2012, ca urmare a efectuării controlului inopinat la societate, se arată că la restituirea accizelor s-a verificat concordanţa dintre cantitatea comandată, cea recepţionată, utilizată în procesul de fabricaţie a produselor cosmetice, precum şi modul corect de stabilire a accizei de restituit. În aceste condiţii auditorii publici externi constată că restituirea (accizei) s-a făcut în condiţii cerute şi impuse de SC Farmec SA şi nu pe baza analizei documentelor justificative astfel încât decizia de restituire să fie luată în cunoştinţă de cauză”, se arată în raportul Curţii de Conturi a României.