Regulamentul Local de Urbanism s-a schimbat după o sentinţă judecătorească

213

Regulamentul Local de Urbanism (RLU) a fost modificat după o dezbatere publică iniţiată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Unele dintre modificările aduse se referă la articolele care stipulau obligativitatea donării de teren pentru lărgirea străzilor de către proprietarii care voiau să construiască în oraş. Această schimbare vine după ce instanţele clujene au stabilit într-o speţă în care oamenii au fost obligaţi să doneze teren pentru servituţi de utilitate publică, fără să fie despăgubiţi că această practicăa primăriei este nelegală şi au cerut instituţiei să schimbe abordarea.

 

Discuţiile de la dezbaterea privind modificarea Regulamentului Local de Urbanism ce a avut loc la sfârşitul lunii iunie au avut ca scop completarea RLU sub aspectul reglementării situaţiei terenurilor afectate de servitutea de utilitate publică, dar şi alte modificări. Vorbim despre modul în care se finalizează procedura de urbanizare pentru teritorii studiate prin PUZ-uri aprobate anterior intrării în vigoare a PUG, dar şi permiterea urbanizării terenurilor agricole situate în intravilan prin PUZ-uri.

În ceea ce priveşte terenurile afectate de servitutea de utilitate publică, Primăria scoate obligativitatea donării acestora către municipiu şi introduce doar rezervarea acestora în cartea funciară ca teren pentru drumuri. Totuşi, în Regulament, va apărea posibilitatea ca, la cerere, orice proprietar care vrea să construiască să poată dona terenuri pentru lărgirea sau amenajarea de drumuri.

Tot mai mulţi clujeni au cedat Primăriei suprafeţe de teren pentru lărgirea viitoare a unor artere pe care aceştia doreau să construiască. Terenurile au fost donate primăriei şi preluate prin Hotărâri de Consiliul Local, în baza Regulamentului local de urbanism, fără ca proprietarii să fie despăgubiţi, ca o condiţie pentru obţinerea autorizaţiilor de construire.

 

Sentinţa care a schimbat regulamentul

Însă, nu de mult timp, atât Tribunalul Cluj cât şi Curtea de Apel au decis – într-un caz al unei familii care voia să construiască locuinţe pe strada Antonio Gaudi – că această practică nu este legală. Culoarul de lărgire a străzilor, o dată identificat şi grefat ca servitute de utilitate publică, impune decizii de expropriere şi despăgubiri pentru proprietari. Asta au spus instanţele clujene în cazul familiei care a refuzat să doneze gratuit tren pe Antonia Gaudi pentru ca Primăria să le elibereze autorizaţia de construire pentru cele două locuinţe unifamiliale şi au dar administraţia locală, în 2014, în judecată. Potrivit instanţei, procedura de instituire a unei servituţi de utilitate publică din Regulamentul Local de Urbanism încalcă în mod grav dreptul de proprietate garantat prin Constituţia României. În plus, decizia obţinută de familia de pe Antonia Gaudi impune Primăriei să revizuiască Regulamentul de Urbanism, după ce a anulat parţial două articole din acesta şi anume cela care făceau referire la donarea cu titlu gratuit a terenurilor, respectiv art. 25 şi art 27.

 

Schimbarea regulamentului provoacă reacţii

În şedinţa de Consiliu local din iulie, avocata Maria Daniela Popa a intervenit spunând că a depus un memoriu prin care a sesizat că, în ceea ce priveşte revizuirea art. 25 al Regulamentului local de urbanism, propusă în şedinţa din iunienu a fost parcursă întreaga procedură necesară dezbaterii publice, deoarece în proiectul de hotărâre şi în referatul acestuia, postate pe site-ul instituţiei, se precizează că sunt revizuite doar două articole din cele cinci propuse pe ordinea de zi din 18 iulie 2017.

Aceasta mai afirmă că, astfel, nu au fost supuse dezbaterii publice alin. 1 şi 4 din acest articol, ceea ce ar trebui să conducă la amânarea votării acestui punct de pe ordinea de zi, până când va fi realizată o dezbatere publică integrală, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 52/2003, care instituie obligaţia ca autoritatea locală să supună dezbaterii întreg proiectul. Totodată, avocata susţine că modificarea art. 25 a fost propusă în urma emiterii a două hotărâri judecătoreşti – o sentinţă şi o decizie –, potrivit cărora nu pot fi instituite servituţi de utilitate publică fără expropriereşi a afirmat că decizia Curţii de Apel Cluj confirmă acest lucru, stipulând că procedura este continuă, astfel aceasta consideră că forma în care este propusă revizuirea art. 25 nu respectă această decizie a instanţei, fiind încălcate prevederile Legii nr. 52/2003, precum şi normele comunitare.

În replică, Alina Rus, director executiv al Direcţiei Juridice a susţinut că în ceea ce priveşte exproprierile, dacă înainte erai obligat să cedezi terenul primăriei – din această perspectivă, procedura a fost modificată –, prin soluţia propusă este avută în vedere doar rezervarea, cu drept de expropriere, atunci când municipalitatea va avea prevăzută în buget realizarea unei investiţii:

„Doar se rezervă şi se înscrie în cartea funciară, cu titlu de servitute de utilitate publică, cu expropriere aferentă. Astfel, în momentul în care va fi realizată efectiv lucrarea, aceasta va fi făcută doar pe bază de expropriere pentru cauză de utilitate publică, cu o justă şi prealabilă despăgubire, conform legii. Nimeni nu va mai preda teren municipalităţii decât cu o justă şi prealabilă despăgubire, numai că primăria nu deţine resursele financiare necesare pentru toate servituţile instituite prin P.U.G”, spune Alina Rus.

 

Emil Boc: Primăria nu dispune de bugetul necesar pentru a plăti toate servituţile

Avocata Maria Daniela Popa  a afirmat că, potrivit Deciziei nr. 1492/2017 a Curţii de Apel Cluj, procedura de preluare trebuie să fie continuă, aspect pe care l-a sesizat şi în memoriul pe care l-a depus, iar potrivit Deciziei nr. 1492/2017, care este definitivă, autoritatea locală nu poate institui o servitute de utilitate publică de trecere, pentru că nu există o asemenea prevedere legală, iar potrivit Codului civil o astfel de servitute nu poate fi instituită decât prin lege.

Emil Boc a intervenit în discuţie şi a arătat că servituţile au fost instituite prin Planul Urbanistic General, care are menirea de a stabili coridoare de expropriere, de investiţii publice, pentru că altfel, potrivit teoriei doamnei Maria Daniela Popa, niciodată nu ar putea fi realizată extinderea unui drum public în municipiul Cluj-Napoca sau extinderea, la nivel naţional, a unei autostrăzi.

”Potrivit legii, prin P.U.G. pot fi instituite servituţi de utilitate publică, iar conform deciziei instanţei, cetăţenii nu pot fi obligaţi să cedeze terenuri cu titlu gratuit, aspect pe care municipalitatea l-a înţeles, astfel că doar în momentul în care cetăţenii vor dori să construiască pe terenurile respective va fi aplicată această prevedere, potrivit căreia va fi făcută o dezmembrare pentru servitute de utilitate publică, înscrisă în cartea funciară, iar când municipalitatea va realiza efectiv lucrarea, vor fi plătiţi banii aferenţi. P.U.G.-ul are o perioadă de valabilitate de zece ani, iar primăria nu dispune de bugetul necesar pentru a plăti toate servituţile pentru următorii zece ani. În toată ţara sunt stabilite servituţi de utilitate publică prin P.U.G”, spune Boc.

 

Avocat: Sunt încălcate legea şi dreptul comun

În replică, Maria Daniela Popa susţine că, ”potrivit art. 46 alin. 2 din Legea nr. 350/2001, într-adevăr, prin planurile de urbanism general sunt delimitate zonele afectate de servituţi publice, dar, potrivit instanţei, aceste servituţi publice nu pot fi altele decât cele stabilite de lege, respectiv de dreptul comun, ceea ce înseamnă că, în prezent, sunt încălcate legea şi dreptul comun”.

„Păi dreptul comun ce înseamnă: că noi, autoritatea locală, suntem abilitaţi să stabilim unde sunt aceste servituţi, că nu poate şti legea, de la Bucureşti, unde-s servituţile pentru Bună Ziua. Autoritatea locală stabileşte, prin Planul Urbanistic General, care sunt coridoarele de expropriere pentru utilitate publică, expropriere care trebuie realizată, potrivit legii, prin plata unei despăgubiri, nu gratuit, şi rezervat acest lucru”, îi răspunde Emil Boc.

”Potrivit dezmembrării impuse prin art. 25 alin. 4 din Regulamentul local de urbanism, precum şi potrivit aşa-zisei rezervări a terenului pentru servitutea de utilitate publică, municipalitatea împiedică exercitarea unui atribut al dreptului de proprietate, şi anume posesia exclusivă asupra terenului, instituindu-se o interdicţie de construire, fără o prealabilă despăgubire, fiind încălcate, în acest fel, normele europene”, adaugă doamna avocat

În replică, Emil Boc spune că ”nimeni nu poate beneficia de drepturi absolute într-o societate democratică, dreptul de proprietate are, într-adevăr, ca atribute posesia, folosinţa şi dispoziţia, dar acest drept poate fi afectat de o chestiune de interes public, cum ar fi construirea unei autostrăzi sau lărgirea unui drum, obiective care pot fi declarate ca fiind de utilitate publică printr-o hotărâre de consiliu, iar noi, prin Planul Urbanistic General, doar am 11 stabilit aceste trasee, iar acum diferenţa este, şi aici nu cred că mai putem fi atacaţi, atacaţi în sensul juridic al cuvântului, că nu respectăm caracterul de justă şi prealabilă despăgubire, pentru că nimeni nu-mi interzice să stabilesc coridorul de utilitate publică; ce spune legea: să existe cu o justă şi prealabilă despăgubire acest lucru; deci, odată ce l-am constituit, când intervin şi fac lucrările, trebuie să plătesc, într-o formă sau alta; este Legea nr. 255/2010, care, odată cu declararea de utilitate publică, consemnez banii în contul beneficiarului, eu intervin cu modificarea străzii, se face expertiza, dacă se contestă de către beneficiar, şi se stabileşte valoarea finală plătită, de instanţă, dar eu am intervenit şi am lucrat acolo; de aceea spun că sensul legii este făcut să dea interesului public posibilitatea să-şi poată duce obiectivele de investiţii că, altfel, am rămâne blocaţi în dezvoltarea unei ţări sau a unei localităţi, dacă nu sar putea consemna aceste coridoare de expropriere, pentru că nicio ţară nu are toate resursele financiare să facă consemnarea în cont; dumneavoastră asta aţi vrea să spuneţi, cred eu, că în momentul în care am instituit o servitute, până la urmă aţi acceptat că pot fi instituite servituţi de utilitate, aţi citit articolul, prin P.U.G., unde spune…”.

  • Avocat: „Am spus că se delimitează, nu se instituie”.
  • Emil Boc: „Păi e acelaşi lucru”.
  • Avocat „Nu, nu, instanţa spune clar: delimitează, dar nu instituie”.
  • Emil Boc: „Noi am delimitat, noi, prin P.U.G., am delimitat, le-am delimitat”.
  • Avocat: „Dar nu le puteţi institui şi atunci nu mă puteţi obliga pe mine, cetăţean, să-mi las dezmembrate…”.
  • Emil Boc: „Păi asta v-am spus: nu v-am putut obliga pe dumneavoastră să cedaţi gratuit, v-am obligat doar să le delimităm, conform legii, şi să le rezervăm pentru expropriere pentru cauză de utilitate publică, dumneavoastră având posibilitate să vă faceţi lucrările respective, pentru că asta era o problemă de blocaj până acum, la nivelul instituţiei; aveţi vreo altă hotărâre de consiliu local din ţară cu un alt caracter şi cu o altă formă?”.
  • Avocat: „Nu, dar, practic, nu înseamnă că este…”.
  • Emil Boc: „Am întrebat doar, am întrebat pentru că nici eu nu ştiam să existe un alt precedent, decât acesta pe care noi l-am făcut”.
  • Avocat: „Nu, dar există alte posibilităţi”.
  • Emil Boc: „Dacă va exista vreo altă sentinţă judecătorească într-o altă direcţie, noi vom discuta, dar aceasta este singura funcţională şi aplicabilă, în ultimă instanţă, pentru funcţionarea unei autorităţi locale. Municipalitatea nu are resursele financiare necesare pentru plata tuturor despăgubirilor, iar, pe de altă parte, consider că sunt respectate sentinţele judecătoreşti existente”.

Proiectul s-a votat cu 20 de voturi pentru

1 COMENTARIU

  1. Boc asta tot ca la Rachitele, la rate, gandeste. E un comunistoid in gandire chiar daca gindirea este rudimentara. Eu ii inteleg of-ul dar nu asa se face-cu rezervari-. Sunt tare limitati cei din administratia clujana…

LĂSAȚI UN MESAJ