Cea de-a V-a ediţie a tradiţionalei gale „Reîntâlniri”, a absolvenţilor de muzică populară ai Şcolii de Arte Cluj, a adunat în sala „Şantier”, prin grija coordonatorului proiectului, expertul Ana Strîmturean, nume consacrate ale genului, precum: Ionuţ Fulea, Marinela Zegrean Istici, Mihai Mariş (saxofon), Alexandru Tămaş (acordeon), Raul Oltean şi Radu Lazăr. Aceştia au prezentat o suită de cântece populare, interpretate vocal şi instrumental care au avut un impact deosebit de puternic asupra publicului, compus în special din tineri, semn că – după expresia maestrului Alexandru Tămaş, cel mai vârstnic absolvent din spectacol – „folclorul nu piere”. Primul artist care a evoluat în gală a fost taragotistul Mihai Mariş, demn urmaş al marelui Dumitru Fărcaş, reprezentant al zonei Mărişel din Munţii Apuseni. Acesta – absolvent în anul 1983 al şcolii, la clasa regretatului Ion Fărcaş – a impresionat prin forţa şi talentul său interpretativ la taragot, stârnind în dese rânduri, pe parcursul recitalului său, ropote de aplauze. A urmat solistul vocal Radu Lazăr, absolvent în anul 2010 al clasei de canto muzică populară, a expertului Ana Strîmturean. Acesta, absolvent a două facultăţi – cea de Teologie Ortodoxă şi FSEGA – deţine un palmares remarcabil, fiind câştigător – printre altele – în anul 2008, al Premiului I la Festivalul “Strugurele de Aur” – Jidvei şi al trofeului “Pana de păun” – Bistriţa, 2009. Emoţionat, tânărul solist a mărturisit următoarele: “Sentimentul pe care-l am pe această scenă este cel când te întorci acasă, cel de familie. Aici, la şcoală, am devenit cu toţii o familie. Iar lucrurile care dau cu adevărat sens lumii este dragostea – şi asta s-a creat între noi, elevii cu dumnealor, profesorii – şi cu dumneavoastră, cei care ne ascultaţi”. Iar piesele cântate – cu glas molcom, profund şi totuşi bogat în nuanţe – au demonstrat pe deplin vorbele solistului. În continuare, Raul Oltean – cel care a urcat pe scenă după Radu Lazăr – este şi el un absolvent al clasei expertului Ana Strîmturean, la rândul său o solistă afirmată de muzică populară, delectându-i pe cei prezenţi cu piese de pe Câmpia Transilvaniei şi din zona sa natală, Gherla. Următorul care a evoluat în program, acordeonistul Alexandru Tămaş – absolvent al şcolii în anul 1964 – este posesorul unei biografii impresionante: între anii 1965 – 1966 a cântat în orchestra Palatului Culturii, condusă de Luca Moldovan, iar după angajarea sa la Întreprinderea de Transport Local Cluj a preluat conducerea Orchestrei “Rapsodia Someşeană”, pe care o coordonează şi astăzi. Cu lacrimi în ochi, acesta a mărturisit publicului – referindu-se la progresele înregistrate de instituţie: „Când am absolvit Şcoala de Arte în 1964, nici nu visam la ce am găsit astăzi aici. Îmi vine să plâng de emoţie. Am fost prin multe locuri din lumea aceasta şi ar trebui să n-am emoţii. Însă, se zice că dacă n-ai emoţii, n-ai nici bun simţ. Le doresc celor de aici să continue ceea ce au început. Eu voi putea pleca liniştit, cu gândul că fiind pe asemenea mâini bune, folclorul nu piere”. A urmat recitalul septuagenarului acordeonist care prin tehnica lui interpretativă, perfecţionată în decenii de cântat, a uimit şi încântat şi de această dată publicul spectator. În continuare, cunoscuta solistă Marinela Zegrean Istici – absolventă în anul 1987, a şcolii, la clasa Virgil Medan – a prezentat, cu un impact deosebit la public mai multe piese lansate de către ea în prodigioasa-i carieră, la rândul lor preluate mereu către de noii aspiranţi la calitatea de solist sau de către mai tinerii săi cursanţi de la secţia externă Gherla a Şcolii de Arte din Cluj, piese precum: “Am un drăguţ cât un ied”, “Cărăruie printre pruni”, etc… Deşi cu modestie acesta mărturiseşte că-i place să se exprime mai mult pin muzică, nu prin citarea premiilor, noi menţionăm câteva: Premiul III la Festivalul “Maria Tănase”, Marele Premiu al Festivalului “Alină-te dor, alină”, de la Cicârlău, judeţul Maramureş şi trofeul Topului topurilor tinerilor interpreţi de muzică populară a Societăţii Române de Radio – Bucureşti 1994. La finalul galei absolvenţilor, a urmat recitalul invitatului de onoare al Galei, Ionuţ Fulea, reprezentant de marcă al zonei folclorice Alba, care a făcut între anii 1992 – 1993 un curs de canto clasic în cadrul Şcolii de Arte Cluj – la clasa regretatului Vasile Boldor. Au răsunat magnific, în Sala “Şantier”, piese lansate de îndrăgitul interpret, precum: “Cântecul de cătănie”, “Toată lumea are-un dor” şi alte câteva, care au emoţionat până la lacrimi sala. La reuşita microrecitalului său folcloric au avut o contribuţie deosebită Traian Covrig (vioară) şi Nelu Gabor (taragot), o parte din taraful “Codru de România”, al renumitului interpret. Desigur, la aceeaşi înălţime s-a ridicat pe tot parcursul spectacolului şi Taraful “Vatră de Dor” al Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda”, condus de expert Iancu Pop. Apoi – după o fotografie de grup făcută cu o întreagă clasă de elevi entuziasmaţi, care a urcat pe scenă – a mărturisit: “Să vă împărtăşesc câteva din gândurile mele. Albert Einstein spunea: “nu căuta să ai success, caută să ai valoare”. E foarte important ca toţi cei care pleacă de pe băncile acestei şcoli să nu plece cu gândul că venind de aici ai câştigat automat şi notorietate. Trebuie să-ţi dai seama că ai valoare doar dacă publicul te apreciază. Dragi tineri, e foarte important ce faceţi în aceste şcoli, dar la fel de important e ce faceţi după ce plecaţi din această şcoală – şi, mai ales, ce faceţi de unii singuri”. La final, realizatorul de facto al spectacolului, expertul Ana Strîmturean a declarat, ascunzându-şi cu dificultate emoţiile: “Nu pot decât să mă bucur că am reuşit să ne reîntâlnim cu aceşti foşti cursanţi ai noştri, care între timp au devenit artişti adevăraţi – şi cu dumneavpastră, actualii cursanţi – precum şi cu această minunată orchestră, care s-a descurcat excelent”. Iar la finalul-finalurilor, directorul adjunct al Şcolii de Arte, Marius Moldovan a oferit diplome de participare celor care au evoluat pe scenă, ca semn de gratitudine pentru eforturile depuse de aceştia – de bunăvoie, fără a pretinde vreo remuneraţie – în realizarea acestui minunat spectacol.
