Am participat la o dezbatere pe tema corupţiei, invitaţie lansată de către Roxana Dascălu, PR-ul campaniei Macovei. La eveniment a fost prezent şi judecătorul Cristi Vasilică Dănileţ, omniprezent la astfel de dezbateri cu iz politic. Am avut onoarea să-l am în faţă şi pe George Soroş care a luat forma unui manechin de carton. Evident, prezenţa miliardarului (fie ea şi de carton) la o astfel de dezbatere a fost doar pentru amuzamentul publicului. Ar fi ireal ca Soroş să fie implicat în lupta anticorupţie din România. E doar o teorie conspirativă. Cum nici Monica Macovei nu e un jucător-cheie în reţeaua Soroş şi nici un emisar al acestuia! Apropo, sunt ironică de când eram prin şcoala generală.

Lăsând gluma la o parte, la Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga” Cluj-Napoca s-a organizat marţi, 27 martie, o dezbatere pe tema corupţiei în cadrul proiectului ”Once Upon a Time in Romania”. Întâlnirea a avut loc în contextul discuţiilor privind legile justiţiei. La eveniment au participat judecătorul Cristi Danileţ (VeDem Just – Voci pentru Democraţie şi Justiţie), Ligia Roxana (Umbrela Anticorupţie Cluj), Lavinia Marica (Iniţiativa România), Elena Simion (Iniţiativa România) şi Mihai Poliţeanu (Iniţiativa România).

Să clarificăm, ”Once Upon a Time in Romania” este un proiect dezvoltat de Iniţiativa România şi fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate, care a debutat în 2017 cu sprijinul Ambasadei Canadei în România, Bulgaria şi Republica Moldova, al Ambasadei Franţei în România şi al Institutului Francez şi în parteneriat cu revista Vice România, compania Borsec, postul de radio Rock FM şi platforma de comunicare online IQads.

Orbi de profesie

Proiectul ”Once Upon a Time in Romania” a organizat la Cluj o seară de ceai şi scurtmetraje anticorupţie. S-au vizionat filme premiate la concurs şi s-au ţinut discursuri pe tema anticorupţiei. Scurtmetrajul câştigător şi premiat de Ambasada Franţei cu 1.000 de euro s-a încheiat aşa: ”Ridică vocea dacă vezi ceva!”. Aşadar, e rândul meu!

Nu are rost să vă povestesc că în scurtmetrajele anticorupţie prezentate la eveniment s-a dus o campanie împotriva PSD, e de la sine înţeles. S-a prezentat în schimb o ipoteză cu care sunt parţial de acord: există corupţie în România! Multă! De la politicieni (indiferent de culoarea partidului) şi figuri notabile ale statului, la simplii cetăţeni. Există corupţie la fiecare colţ de stradă. Ce mă nelinişteşte este manipularea. E deja cunoscut fenomenul PSYOPS şi Cambridge Analytica care a reuşit să şocheze o lume întreagă. Pe de o parte, mă declar fascinată de minţile care reuşesc să creeze astfel de fenomene, pe de altă parte sunt frustrată când văd un popor de idioţi care aleg să devină orbi. Paradoxal, sunt fascinată de mecanismul prin care a ajuns prostia să fie un fel de plusvaloare.

Şi vorbind de prostie, cred cu tărie, oricât de blamată aş fi de o minoritate nesemnificativă, că ceea ce se întâmplă la ora actuală în ţară, că aşa-zisa luptă anticorupţie este o manipulare crasă. De ce? Pentru că majoritatea care susţin această luptă sunt doar nişte pioni pe tabla de şah ai adevăraţilor infractori. Pentru că suntem consideraţi o turmă de proşti şi uşor de manipulat. Pentru că România a devenit nu numai o ţară coruptă, a devenit şi ţara unde prostia este extrem de vizibilă, o ţară în care se profită la maxim de această vulnerabilitate.

Lăsând la o parte că nu-i înţeleg pe micii pioni care cred că se luptă împotriva corupţiei, nu înţeleg nici ipocrizia. Nu înţeleg de ce un om al legii, un om cu studii superioare juridice ne vorbeşte nouă despre corupţia din ţară, despre moralitate şi venerează DNA într-un moment când terorismul judiciar comis întocmai de această instituţie a atins cote maxime. De ce nu ne vorbeşte şi despre vieţile ce au fost distruse de către şefii antitero şi de către marii luptători anticorupţie? De ce aceşti infractori nu sunt menţionaţi în discursul bine ales? De ce pentru asta nu ies în stradă 60.000 de oameni? De ce unii aleg să fie orbi? Şi mai ales, de ce unii sunt părtaşi la această manipulare? Şi chiar dacă urmează să vă prezint discursul ţinut de judecătorul Cristi Danileţ în cadrul evenimentului, întrebările nu îi sunt adresate numai lui. Magistratul nu mai este o surpriză pentru noi, el a demonstrat de nenumărate ori că este un bun politician, făcând afirmaţii cu tentă vădit politică în spaţiul public pe seama Legilor justiţiei, considerând că este potrivit să invite oamenii în stradă şi să îşi alăture imaginea de #rezist şi să critice acţiunile Parlamentului pe Legile Justiţiei. Lăsăm deoparte zbaterea inutilă şi datoria pe care o are Cosiliulul Superior al Magistraturii şi vă prezentăm discursul integral al judecătorului Dănileţ. Sperăm să nu vă plictisim.

”Încerc să nu mă apropii prea mult de Soroş că sigur mă văd deseară la ”Mocirla TV” (n.r. referindu-se la Antena 3, aşa cum a menţionat înainte de discurs). Sunt judecător în România, judecător la Tribunalul Cluj. Mă ocup de combaterea corupţiei, sunt unul dintre tinerii magistraţi intraţi în justiţie după revoluţie în urma unui concurs naţional şi sunt printre cei care au schimbat foarte multe lucruri în justiţia română. Fără falsă modestie, trebuie să vă spun că am făcut parte dintr-o echipă alături de Mihai (n.r. Mihai Poliţeanu – Iniţiativa România) în anii 2005-2006 care a schimbat radical modul de organizare şi funcţionare a justiţiei. Şi dacă mă vedeţi uneori în spaţiul public atât de incisiv la adresa anumitor reforme pentru că şi unii de astăzi încearcă să strice ceea ce noi am construit atunci. Dacă România a aderat în 2007 la Uniunea Europeană este pentru că o echipă tânără de oameni ai legii, tineri fără trecut comunist, fără pete în radiografia lor au reuşit să învingă lucrurile foarte mult înainte în România. De altfel, pentru perioada de dinainte de 2004 nu ştim, nu cunoaştem, nu avem niciun fel de informaţii cu privire la doasarele de mare corupţie, nici oameni de afaceri, nici cu politicieni. Aceste dosare încep să apară ulterior anului 2005, prin urmare, undeva s-a produs un declic. Undeva în 2004-2005 a fost o reformă care a împins lucrurile astea înainte. Şi a trebuit să avem reguli făcute de legile justiţiei prin codurile penale şi de procedură penală şi a trebuit să avem oameni şi instituţii, iar DNA a fost una dintre instituţiile cheie în lupta anticorupţie şi este în continuare una dintre instituţiile cheie, iar oamenii care activează, care lucrează în DNA sunt extrem de importanţi. Să nu uităm însă faza a doua a procesului penal, cea care se desfăşoară în faţa judecătorului. De asemenea, judecătorii sunt extrem de importanţi pentru că acolo unde procurorii au dreptate, trebuie să le dea dreptate şi dosarul să se finalizeze cu o condamnare şi acolo unde procurorii greşesc sau probele nu sunt suficiente, atunci nu poate da o soluţie de condamnare. Acesta este rolul judecătorului, de a fi un garant al drepturilor şi libertăţilor oamenilor, dar în acelaşi timp să fie o componentă esenţială în lupta anticorupţie. Însă, din experienţa mea proprie, lupta anticorupţie nu poate fi confundată doar cu combaterea corupţiei, pentru că noi, magistraţii intervenim în fenomenul acesta al corupţiei doar după ce fapta s-a produs. Ceea ce putem noi face este să sancţionăm omul, dacă probele sunt legal administrate, sunt complete şi îi demonstrează vinovăţia şi în al doilea rând putem să îi confiscăm pe de-o parte bunul luat mită şi pe de altă parte, graţie reformelor din 2012, să confiscăm partea de avere nejustificată. Acum, cum spuneam, noi intervenim întotdeauna post faptum, după ce fapta s-a produs şi nici într-un caz nu vom putea combate total corupţia, nu vom ajunge la zero cu corupţia în România pentru că nu se poate atinge acest obiectiv, însă ce putem face este să prevenim corupţia pentru că anticorupţia nu trebuie confiscată doar de magistraţi, doar de justiţie. Anticorupţia trebuie să vină de undeva din morala omului, deci anticorupţia pe de-o parte priveşte justiţia, iar anticorupţia din punct de vedere moral priveşte populaţia. Fiecare cetăţean are aici un rol extrem de important în prevenirea corupţiei. Cum anume? Ce anume putem face? Asta aflăm în această seară aici. Colegii din Iniţiativa România merg şi în alte oraşe din România, iar pentru a stârni interesul de participare a cetăţeanului obişnuit în ceea ce priveşte anticorupţia. Cu alte cuvinte, putem încă dintr-o fază incipientă fiecare dintre noi să ne implicăm acolo unde noi ne desfăşurăm activitatea sau în orice alte activităţi pe care noi le desfăşurăm în afara jobului nostru. Aşadar, putem să abordăm un anumit fel de comportament sau să avem o anumită conduită care să ajute la prevenirea corupţiei, să împiedicăm actele de corupţie încă dintr-o fază incipientă. Paradoxul României este că investeşte enorm în combaterea corupţiei, enorm. Şi sentimentul meu este că nu a scăzut corupţia, nu a scăzut numărul de corupţi. Poate că suntem mai eficienţi şi descoperim mai multe cauze de corupţie care au fost şi înainte, dar nu le-am descoperit atunci. Poate că pur şi simplu corupţii ne râd în nas şi nu le pasă. Se aşteaptă la pedepse mici sau la pedepse cu suspendare sau îşi trimit banii afară prin offshore-uri sau pleacă din ţară cum este un fenomen mai recent. Poate că noi cetăţenii sau dumneavoastră, cetăţenii obişnuiţi, ar trebui să înţelegeţi că fenomenul corupţiei ne afectează pe toţi în fiecare zi. În anul 2008 s-a făcut o statistică, un sondaj de opinie printre magistraţi şi au fost întrebaţi judecătorii de ce dau pedepse aşa de mici pentru corupţie. Şi răspunsul a fost aproape 100%: ”păi ce-i aşa gravă corupţia? Că nu i-a dat în cap, nu l-a omorât nimeni”. Şi s-a întâmplat ca în urma unui an de corupţie, într-un oraş mare din România să se dea şapgă la o licitaţie şi să câştige dreptul de construi un mall o societate comercială care nu întrunea condiţiile tehnice, nu erau aşa de profesionişti, însă au dat şapă, au câştigat licitaţia şi au câştigat mall-ul. În prima zi de funcţionare a mall-ului s-a prăbuşit planşeul peste cei care au intrat în mall. Iată aşadar, corupţia poate să ducă până la urmă şi la decesul unora dintre noi…

Gândiţi-vă la situaţiile în care sunt spitalele din România, corupţia în domeniul achiziţiilor publice în spitalele din România este extinsă, la fel cum este extinsă corupţia în domeniul contractelor de achiziţii publice pentru primării, începând cu contractele de deszăpezire. Să ne gândim bine ce anume fac oamenii ăştia în spitale, ce anume face administraţia publică pentru că uneori incompetenţa lor, actele pe care ei le fac ca urmare a corupţiei pot să ducă la îmbolnăvirea sau la decesul nostru. Şi să nu vă gândiţi că nu act de corupţie este dat aşa, ai dat şpagă şi gata. Nu! Întotdeauna se dă şpagă pentru a se comite un alt act. Se dă şpagă la frontieră pentru a se băga marfă în ţară, se dă şpagă la achiziţii publice ca să câştige contractul cei care nu îndeplinesc condiţiile legii, se dă şpagă la judecători pentru a da o soluţie de achitare unui om care este vinovat. Peste tot este corupţie, iar efectul corupţiei este de fapt slăbirea întregului stat, slăbirea României. În momentul când se dă şpagă la nivelul serviciilor secrete, avem generali SRI condamnaţi, în momentul când se dă şpagă la frontieră, când se dă şpagă la justiţie, când se dă şpagă în armată, la poliţie, la politicieni, la guvernanţi, la profesori, la doctori, de fapt se corupe întreg poporul. De fapt, fiecare instituţie din România este atinsă de flagelul corupţiei. Corupţia astăzi este extinsă. Cine spune altceva, minte, este ipocrit! Fiecare dintre noi a dat la un moment dat sau a fost supus unei corupţii. Important este să rezistăm la tendinţa de a ne implica în acte de corupţie şi important este să vedem astăzi ce mijloace civice concrete avem pentru a preveni corupţia”, susţine judecătorul Dănileţ.

Nu cred că e nevoie să reamintesc faptul că perioada de glorie cu care Danileţ se laudă este perioada când idolului lui, Monica Macovei aka mama Justiţiei, a modificat cele trei proiecte de lege prin care se doreşte reformarea sistemului judiciar (modificarea statutului magistraţilor, organizarea judiciară şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii). Din punctul meu de vedere, Macovei nu este nici pe departe politicianul perfect cum vrea Danileţ să credem. Dimpotrivă, mandatul său a fost marcat de o serie de controverse, fiind acuzată de încălcarea repetată a Constituţiei şi adoptarea unor măsuri prin care a politizat sistemul judiciar. Mai mult, de numele ei se leagă tentativa de a institui un stat poliţienesc prin interceptarea abuzivă a telefoanelor şi o retrocedare ilegală în favoarea tatălui său. Mai are rost să amintim de arhiva SIPA?

Doar că viaţa bate filmul. Şi morala. Şi într-un final, toţi ne declarăm mari luptători împotriva corupţiei, însă împotriva cui luptăm cu adevărat şi mai ales, pentru cine luptăm?

”Iniţiativa România” – invenţia oamenilor lui Macovei

Revenind la excepţionalul eveniment organizat la Cluj, un alt personaj ce se luptă cu corupţia este Mihai Poliţeanu, membru al Iniţiativei România. Pentru a ne face o idee cine este Poliţeanu, aflăm că printre mentorii acestuia se află Alina Mungiu Pippidi la „SAR”, Cristina Guseth la „Freedom House” şi, mai ales, Monica Macovei. Cu aceasta din urmă a lucrat cel mai mult, fiindu-i consilier la Ministerul Justiţiei şi asistent la cabinetul de europarlamentar, dar şi coleg în formaţiunea politică a acesteia, „Asociaţia M10”. Poliţeanu este autorul plângerii despre Ordonaţa 13 în urma căreia s-a declanşat protestul din iarnă, iar Laura Codruţa Kovesi a început urmărirea penală împotriva fostului prim-ministru Sorin Grindeanu şi a fostului ministru al Justiţiei, Florin Iordache. Desigur, pentru că în presă s-a vehiculat că ”eroul” Mihai Poliţeanu şi alţi pioni sunt pregătiţi de ani de zile  în laboratoarele ONG-urilor finanţate de George Soroş, la dezbaterea de la Cluj, a fost prezent însuşi miliardarul Soroş, din carton.

Spre deosebire de Cristi Dănileţ care a evitat contactul cu cartonul Soroş, să nu cumva să scrie presa despre asta, aşa cum chiar el a afirmat (arogant şi ironic), Mihai Poliţeanu şi-a asumat să împartă scena cu el: ”Eu voi sta aici lângă domnul Soroş, în primul rând pentru că ne datorează foarte mult (…). Domnul Soroş s-a plimbat cu noi prin România, pe banii noştri, nu ne-a dat niciun ban, nici măcar de benzină. Tot ceea ce facem la Iniţiativa România, facem voluntar, mai mult decât voluntar, dăm bani să muncim, să facem proiecte anticorupţie (…)”. Chiar dacă această replică se adresează celor ce fac acuzaţii că Poliţeanu şi echipa ar fi ”sorosisti”, eu îmi permit să cred altceva.

Amintim că una dintre cele mai prestigioase think-tank-uri americane „The Capital Research Center”, condus de un asistent al fostului preşedinte George W Bush, a realizat un documentar amplu despre prezenţa şi influenţa miliardarului George Soroş în România. Început la finalul lui Decembrie trecut, sub deviza „Amăgire şi Dezorientare”, serialul se intitulează „Fantomele româneşti ale lui George Soroş”, are şase părţi, ultimul episod fiind publicat în 8 februarie 2018.

„Deşi ar putea părea un comportament ciudat din partea unor jurnalişti, Pantazi şi colegii săi i-au cerut lui Trump să continue politica predecesorilor săi. De peste o decadă, în România, Departamentul de Stat al SUA s-a coordonat cu ONG-urile finanţate de Soros într-o pseudo-luptă anticorupţie care a sprijinit o elită mediatică, academică şi poliţienească care a trecut cu totul peste democraţie, constituţionalitate şi drepturile omului”, notează Jacob Grandstaff.

Cei care au crezut în spontaneitatea protestelor din România au toate motivele să creadă că au fost manipulaţi.

Nu ştiu care a fost finalitatea dezbaterii de la Cluj pe tema corupţiei pentru că nu mi-am dorit să asist la întreg show-ul, însă îmi confirm propria concluzie: Justiţia continuă să fie folosită ca armă politică, iar populaţia este folosită ca masă de manipulare. Mă cuprinde mila!

2 COMENTARII

  1. Eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee de aia îşi face Cioloş partid?…….cu bani de la Soros!……cu Cristi Vasilică Dănileţ şi Monica Macovei pe listă la europarlamentare!
    Curată prosteală!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.