Clujeanca Szabo Eva Maria se luptă în instanţă de câţiva ani cu autorităţile pentru a primi pământul lăsat moştenire de părinţii ei, dar care, pe vremea comuniştilor, a fost luat cu japca. Femeia reclamă că mai multe persoane din cadrul Comisiei locale de fond funciar din cadrul Primăriei Cluj Napoca ar fi contrafăcut un titlu de proprietate cu ajutorul căruia unul dintre vecinii ei i-ar fi vândut o parte din teren. Ea a făcut mai multe plângeri penale, a câştigat o serie de procese, dar, până acum, nimeni nu a putut executa primăria clujeană pentru a pune în aplicare sentinţele respective.

”Părinţii mei au intrat în CAP cu o suprafaţă de teren de 2,14 ha. În baza Legii 18/1991 mi s-a restituit dreptul de proprietate doar pentru suprafaţa de 9.700 de mp. La apariţia legilor restauratorii am cerut şi diferenţa de1,11 hectare, însă autorităţile locale nu au înţeles să mă pună în posesie motivând că suprafaţa ar fi, parţial, ocupată, astfel încât eu am fost nevoită să iniţiez o acţiune civilă. În 2007, am câştigat procesul definitiv şi irevocabil, iar Comisia locală de aplicare a fondului funciar din cadrul Municipiului Cluj Napoca a fost obligată să mă pună în posesie cu suprafaţa respectivă de teren de 1,11 hectare”, a declarat Szabo.
Terenul pe care Szabo se chinuie să îl recupereze este împărţit în două parcele. Ea spune că una dintre parcele, în suprafaţă de 5.755 mp, este ocupată de unul dintre vecini, Ladislau Horvath, care chiar a vândut o parte din terenul femeii. Cealaltă suprafaţă, de 5.345 mp, nu este ocupată de nimeni, dar când Szabo a apelat la un executor judecătoresc pentru a obliga primăria clujeană s-o pună în posesie, reprezentanţii municipalităţii i-au trimis o adresă prin care au anunţat-o că pentru terenul ei au fost emise două titluri de proprietate, pe numele lui Ladislau Horvath şi a unei alte persoane, Iosif Zagoni, şi i s-a propus să accepte un teren în zona comunei Apahida, însă femeia a refuzat oferta şi, mai mult, a făcut şi o plângere penală.
Pe parcursul proceselor, Ladislau Horvath a cerut să fie scos din cadrul acestor procese motivând că el a fost introdus artificial în acţiunea de judecată de către unul dintre vecini.
“Tira Augustin a introdus personal şi fără să mă consulte o cerere de intervenţie forţată pentru mine, deşi eu nu am nici o legătură  cu această situaţie şi nici nu am vreun interes personal în soluţionarea acestei cauze deoarece eu sunt proprietar asupra terenului prin titlul de proprietate 25834/16.04.1997. Consider că cererea de intervenţie forţată făcută în interesul meu este total neavenită deoarece, dacă aş fi avut vreun interes în această cauză, aş fi putut interveni personal, fără a avea nevoie de un intermediar”, arată Horvath într-o adresă depusă pe parcursul proceselor. În acelaşi timp, instanţele clujene au judecat că în pofida faptului că Horvath deţine titlul de proprietate menţionat anterior, punerea lui în posesie nu s-a făcut strict pe vechiul amplasament, astfel că şi acesta ocupă o suprafaţă de 3250 de mp din parcela de teren “buclucaşă”, iar el “nu deţine un titlu de proprietate asupra acestei parcele, pentru a putea invoca aceleaşi drepturi ca şi reclamanta (Szabo Eva Maria)”.

Parchetul nu vede expertizele

“Am înregistrat plângerea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (nr.1056/P/2009). După mai bine de un an de zile, exasperată că în dosar nu se fac cercetări, am făcut o plângere de tergiversare la mijlocul lui martie 2010, iar după o lună de zile s-a dat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de cei pe care i-am acuzat de rea-credinţă, adică pe membrii comisiei locale de aplicare a fondului funciar din Cluj Napoca (Laszlo Attila, Aurora Ţărmure, Daniela Simonca, Lavinia Pop, Zsejki Marchis Aurora, Pop Mia şi Sicoe Adrian). Am atacat această soluţie printr-o plângere la Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca (541/II/2/2010) care mi-a respins plângerea respectivă motivând că membrii comisiei nu se fac vinovaţi de abuz”, explică Szabo.
Procuroarea Andreea Doina Sotelecan (Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca) a motivat că “există o imposibilitate obiectivă de aplicare în totalitate a prevederilor titlului executoriu, datorită faptului că nu a fost identificată în totalitate suprafaţa de teren recunoscută părţii vătămate”, însă la dosarul cauzei există trei măsurători realizate la diferite intervale de timp de către trei experţi topo, care au trasat o serie de hărţi care arată perimetrul proprietăţilor respective.
“Una dintre persoanele care se învecinează cu proprietatea respectivă, Horvath Ladislau are un titlu de proprietate care cred că este fals. I-au pus o cifră în plus, un 5, astfel că titlul de proprietate 255834/2242/16.04.1997 este emis de Comisia de aplicare a fondului funciar Cluj Napoca, dar nu se regăseşte în arhivele Cărţii Funciare Cluj. Cei de la primărie spun că e o eroare, iar cei de la Cartea Funciară spun că nu există un aşa titlu de proprietate. Cu toate astea, Horvath se foloseşte de teren şi a şi vândut o bucată din el”, spune Szabo.
“Ca urmare a verificărilor efectuate asupra bazei de date a Serviciului de Cadastru din cadrul OCPI Cluj, nu a fost identificat titlul de proprietate nr 255834/2242/16.04.1997, dar a fost identificat titlul de proprietate 25834/2242 din 16.04.1997 prin care se reconstituie dreptul de proprietate în suprafaţă de 5.800 de mp în favoarea numitului Horvath Ladislau”, se arată într-o adresă a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Cluj.
Femeia a contestat rezoluţiile procurorilor la prima instanţă clujeană, iar magistratul Mihăiţă Lucian Marian a decis (sentinţa penală nr 732/16.09.2010) că dosarul trebuie retrimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în vederea începerii urmării penale pe numele celor acuzaţi de Szabo. La această decizie, atât Parchetul, cât şi persoanele acuzate au făcut recurs, iar completul de judecători format din Ramona Mornăilă (preşedinte) şi judecătorii Liana Anişoara Cociş şi Eugen Jeler, magistraţi ai Tribunalului Cluj, au decis (Decizia penală 76/R/2011) că plângerea lui Szabo Eva Maria este nefondată şi că femeia trebuie să plătească 150 de lei drept cheltuieli de judecată.  

Corupţia se vede doar în rapoarte

Conform mai multor rapoarte pe justiţie, românia ocupă primele locuri într-un top al problemelor legate de retrocedările de imobile. Conform unui raport al Departamentul de Stat SUA, se observă că unele asociaţii ale proprietarilor continuă să denunţe lentoarea procedurilor de retrocedare la nivel local.
„Organizaţiile foştilor proprietari au afirmat, în continuare, că inerţia a împiedicat retrocedarea proprietăţilor la nivel local. În unele cazuri, autorităţile locale au continuat să amâne sau să refuze să furnizeze documentaţia necesară foştilor proprietari care depuneau cereri de retrocedare. De asemenea, acestea au refuzat să restituie proprietăţi care prezentau interes pentru autorităţile municipale sau judeţene (…) CEDO a decis în favoarea foştilor proprietari în numeroase cazuri de retrocedare, acestea reprezentând majoritatea plângerilor adresate CEDO din România. În 2008, CEDO a condamnat România în 129 de cazuri pentru neprotejarea proprietăţii în conformitate cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Consiliul Europei a dat publicităţii un raport în care se menţiona faptul că România nu respectă termenul de trei luni impus de CEDO pentru plata compensaţiilor. Potrivit raportului, în 2008, în doar 5% din cazuri, compensaţiile stabilite de CEDO au fost plătite în termenul de trei luni prevăzut în deciziile finale ale Curţii”, se menţionează în raport.

“De aproape 20 de ani mă lupt cu autorităţile locale pentru a-mi fi recunoscut şi reconstituit dreptul de proprietate, obţinut prin moştenire de la părinţii mei. La mai bine de patru ani de la această recunoaştere şi reconstituire, materializată în rămânerea ca definitivă şi irevocabilă a sentinţei civile nr. 2120/13.03.2007 a Judecătoriei Cluj Napoca, terenul meu este în continuare ocupat abuziv de către diferite persoane şi necultivat, totul datorându-se , finalmente, persoanelor care, cu rea credinţă, profitând de funcţia pe care o ocupă  în cadrul Comisiei Locale de aplicare a fondului financiar din cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca, nu îşi execută îndatoririle de serviciu în mod deliberat”, Szabo Eva Maria.

Răzvan Robu

1 COMENTARIU

  1. Eu ma lupt tot de 20 de ani pentru casa parintilor furata de fostii si actualii comunisti.Adica din 1996 am primit hotarare definitiva si irevocabila ca aceasta casa a fost furata parintilor mei si de atunci ne tot judecam cu chiriasii si primaria.An 1996 dupa ce am primit hotararea definitiva si irevocabila asupra dretului de proprietate dupa o luna de zile mafiotu de Funar a ampartit casa si a antabulato asupra statului ilegal si a anceput sa vada ilegal din apartamente.Toate demersurile la parchet ,Pna,dna si tot fel de comisii au ramas cu neaceperea urmariri asupra domnului Funar.Pai cum sa primeasca mafiotu de Funar urmarire penala ca apoi saracutii parlamentari sau justitiari sa piarda foloasele necuvenite de la Funar,adica spatii case si terenuri care tot asa au fost furate de la noi.Traiasca Curtea Europeana a Drepturilor Omului adica CEDO singura institutie care functioneza.Sa va fie rusine ca va bateti joc de bietii parinti si bunici tinandu_i ani de zile pe holurile tribunalelor si neajutandu_i cu nimic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.