România se află la mijlocul unui clasament al ţărilor lumii în funcţie de bunăstare şi perspective pentru prosperitate. Indexul Legatum analizează o serie de indicatori pe mai multe criterii pentru a determina care este satisfacţia şi calitatea vieţii în fiecare ţară şi îşi propune să prezică şansele fiecăreia pentru dezvoltare economică. Pentru fiecare dintre criteriile principale, România se află în jurul mediilor mondiale.
Indexul de prosperitate Legatum reprezintă cel mai mare studiu mondial al bunăstării şi bogăţiei. Acesta nu clasează ţările doar pe baza nivelului de bogăţie, satisfacţie şi dezvoltare, ci introduce elemente care reprezintă fundaţia prosperităţii, acei factori care vor ajuta creşterea economică şi vor produce cetăţeni fericiţi pe termen lung. Principalele criterii pe baza cărora este evaluată o ţară sunt economia, antreprenoriatul, guvernanţa, educaţia, sănătatea, securitatea, libertatea personală şi capitalul social. Campionii bunăstării sunt ţările nordice, iar în coada clasamentului se află câteva ţări africane, alături de Pakistan. În cele ce urmează, vă prezentăm rezultatele care au plasat România pe locul 51 la nivel mondial, potrivit acestui index.
Pesimism pe toată linia în rândul populaţiei
În ciuda creşterii înregistrate în ultimii ani, România stârneşte îngrijorare în legătură cu actualele condiţii economice. Poziţia macroeconomică a României nu este prea bună, potrivit studiului. În timp ce rata oficială a şomajului era de 4,4% la momentul realizării clasamentului care plasa România pe locul 29 din lume în această privinţă, potrivit sondajului mondial Gallup doar jumătate din Români au declarat că au muncit în 2009, ţara fiind astfel mai aproape de media mondială. Inflaţia de aproape 8% şi economiile domestice brute de 21% din PIB pun România pe locul 60 la nivel mondial.
Capacitatea cetăţenilor de a plăti pentru hrană şi adăpost adecvat este sub media globală, iar 6 din 10 cetăţeni se arată nemulţumiţi de standardul de viaţă, iar o parte şi mai mare a populaţiei este pesimistă în privinţa viitorului. România ocupă locul 99 din 110 de ţări în ceea ce priveşte perspectivele de a-şi găsi un loc de muncă la nivel local şi în ceea ce priveşte perspectivele ţării de creştere în viitor.
Creşterea Produsului Intern Brut cu 7,4% din 2004 în 2008 a fost una foarte mare după toate standardele, însă a fost însoţită de instabilitate pe termen scurt şi de presiuni sociale. Chiar dacă România are o poziţie bună în clasamentul ţărilor atrăgătoare pentru investiţiile străine directe, fiind pe locul 15 în lume, este mai aproape de mediile mondiale în ceea ce priveşte alte aspecte fundamentale ale perspectivelor de creştere economică. În ceea ce priveşte capitalul fizic disponibil pentru muncitori ocupă locul 57, ceea ce înseamnă că productivitatea este moderată, iar după proporţia exporturilor din sectorul de înaltă tehnologie este ceva mai bine plasat. Piaţa internă este de dimensiuni medii, iar încrederea în instituţiile financiare este foarte redusă în România, cu 13,8% din credite neperformante.
România are un nivel moderat de inovaţie, cheltuielile pe cercetare şi dezvoltare plasând ţara pe locul 51 în lume. Cu toate acestea, climatul economic românesc este favorabil pentru antreprenori. Costurile reduse pentru începerea unei afaceri ne plasează în primul sfert al ţărilor „business-friendly” din lume, iar 8 din 10 români consideră că zona în care locuiesc este favorabilă pentru începerea unei afaceri. Românii au acces la tehnologie destul de bun, cu o medie naţională de 114 telefoane mobile per 100 de persoane. În ceea ce priveşte accesul la internet, ne situăm în top 20 la nivel mondial. Din păcate, deşi suntem pe locul 36 în index în ceea ce priveşte dezvoltarea economică în cadrul diferitelor grupuri sociale, aceasta nu înseamnă că România stă bine la capitolul mobilitate socială. Potrivit studiului Gallup, românii sunt pe locul cinci de la coadă la nivel mondial în ceea ce priveşte încrederea că cei care muncesc din greu sunt răsplătiţi pe măsură.
Democraţie performantă, guvernanţă de proastă calitate
În topul realizat de Legatum, România se află pe locul trei în ceea ce priveşte nivelul de democraţie, ţara fiind pe locul 25 în ceea ce priveşte limitările de care se lovesc politicienii atunci când încearcă să influenţeze politicile. Cu toate acestea, competitivitatea în cadrul executivului şi legislativului este la nivelul mediei mondiale, iar guvernanţa este de proastă calitate. Suntem pe locul 65 în lume la eficienţa guvernului, care este privit ca instabil şi incapabil de a implementa politici. În ceea ce priveşte încrederea în Guvern, România este din nou la coada clasamentului Gallup. Românii nu au încredere în guvern şi nu există susţinere pentru eforturile de reducere a sărăciei şi protecţie a mediului. Percepţia asupra corupţiei în guvern şi mediul de afaceri plasează România pe locul 96 la nivel mondial, potrivit aceluiaşi sondaj. În timp ce patru din cinci români au încredere în Armată, mai puţin de trei din zece au încredere în mediul juridic. Cetăţenii sunt sceptici în ceea ce priveşte corectitudinea alegerilor şi doar unul din 10 români şi-a exprimat nemulţumirile în faţa unui ales public în anul anterior sondajului Gallup din 2009, deşi România este una dintre ţările foarte bine plasate în ceea ce priveşte drepturile politice.
Criteriul educaţie plasează România pe locul 43 la nivel mondial. Accesul la educaţie ne plasează în jurul mediei mondiale şi se înregistrează egalitate de gen în ceea ce priveşte educaţia primară şi secundară. În medie, în România sunt 17 elevi per profesor, o cifră destul de bună comparativ cu alte ţări. În ceea ce priveşte accesul la educaţie terţiară, stăm şi mai bine, fiind în treimea superioară la nivel mondial. Cu toate acestea, românii se arată nemulţumiţi cu educaţia la care au acces, iar proporţia de persoane care consideră că oportunitatea de a învăţa şi de a creşte în fiecare zi a copiilor este sub media mondială. Forţa de muncă din România are un nivel solid de educaţie de bază, cu 3,3 ani de educaţie secundară fiecare, dar un nivel redus de educaţie de specialitate, cu 0,8 ani de educaţie terţiară în medie.
În ceea ce priveşte sănătatea, suntem la mijlocul clasamentului mondial, datorită subfinanţării sistemului şi nemulţumirii legate de acesta. Ne aflăm în jurul mediei mondiale în ceea ce priveşte principalii indicatori, cum ar fi rata mortalităţii infantile, incidenţa subnutriţiei şi speranţa de viaţă. Disponibilitatea paturilor de spital este mare, de 654 per 100,000 de persoane şi rata imunizărilor este de asemenea semnificativă. Cu toate acestea, infrastructura sistemului de sănătate din România s-ar putea dovedi greu de întreţinut cu cheluieli bugetare pentru sănătate sub media mondială. În plus, populaţia este într-o stare de sănătate fizică şi mentală precară, potrivit Gallup. Trei din 10 români au declarat că suferă de o boală care îi împiedică să ducă o viaţă normală. Deşi românii sunt în top trei în ceea ce priveşte mulţumirea legată de împrejurimile naturale în care trăiesc, sunt la coada clasamentului mondial legat de odihnă şi lipsa grijilor.
Românii emigrează, dar nu prea tolerează imigranţii
România se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce priveşte securitatea naţională. Deşi nu are probleme majore legate de refugiaţi, regimul proprietăţii, accesul la mijloace de transport sau control al siturilor istorice şi religioase, societatea românească este relativ reprimată, cu un scor înalt în ceea ce priveşte violenţa la nivelul instituţiilor de stat. România înregistrează o migraţiune masivă a profesioniştilor şi intelectualilor, lucru datorat în principal factorului economic, şi nu problemelor de securitate. Ratele criminalităţii sunt relativ reduse, în 2008 3,9% din românii participanţi la sondajul Gallup au declarat că au fost atacaţi şi 8,8% că au fost victimele unui furt, din acest punct de vedere ţara fiind în prima treime la nivel mondial.
Românii s-au arătat mai toleranţi faţă de minorităţile naţionale decât faţă de nou-veniţi. Aceştia au un nivel relativ bun de libertăţi civice, libertatea de expresie şi credinţă, drepturile de a se organiza şi asocia şi autonomia personală sunt respectate. Cu toate acestea, cetăţenii s-au arătat nemulţumiţi de libertatea de a alege. În ceea ce priveşte capitalul social, românii stau foarte prost. Doar 15,7% din români au declarat că au încredere în ceilalţi, foarte puţini dintre ei fac donaţii sau voluntariat. Rata căsătoriilor plasează România pe locul 21 în lume, indicator că relaţiile de familie sunt mai importante.
Diana Gabor
Poziţia României după alţi indicatori
Satisfacţia de viaţă medie (studiul Gallup) 64/110
Produsul Intern Brut per capita 52/110
Indexul Dezvoltării (Organizaţia Naţiunilor Unite) 63/182
Indexul Libertăţii Economice 63/179
Indexul de Percepţie a Corupţiei (Transparency International) 71/180
