Reciclarea reprezintă introducerea unor reziduuri sau deșeuri într-un proces tehnologic pentru a obține reutilizarea și valorificarea lor în scopuri ecologice. Prin intermediul reciclării se reduce consumul de materie primă nouă și de asemenea se reduce consumul de energie și nivelul de contaminare al mediului natural. Astfel, Uniunea Europeană a stabilit niște norme conform cărora fiecare stat membru trebuie să depășască un prag de reciclare. În caz contrar, țara care nu îndeplinește condițiile impuse este amendată. Ei bine, România se află la nivelul de început al reciclării deșeurilor, cu toate că se alocă sume importante de bani pentru acest demers. Ba mai mult, în perioada 2012-2013 țara noastră a făcut parte din primul grup de state membre care au participat la un exercițiu de promovare al colectării deșeurilor

 

România nu își poate onora obligația asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană

Reciclarea materialelor refolosibile reduce drastic consumul resurselor naturale (petrol, apă, energie) precum și nivelul emisiilor nocive în aer. Deșeurile biodegradabile pe care le generează o gospodărie pot deveni pământ fertil sau pot acopri rănile pământului făcute de construcții, demolări și alunecări de teren. Acestea sunt motivele pentru care Uniunea Europeană cere fiecărui stat membru colectarea selectivă a deșeurilor iar mai apoi reciclarea acestora.

Deși ne aflăm în anul 2017, problema reciclării deșeurilor pare a fi din ce în ce mai serioasă. În  Occident deșeurile se reciclează de aproximativ 20 de ani. În loc să se alăture țărilor care fac din deșeuri o resursă, România bate pasul pe loc, având dificultăți de transformare a deșeurilor în materie primă, acumulând astfel pierderi de aproape un miliard de euro, provenite din amenzi.

Pragul de reciclare a deșeurilor municipale este stabilit de Comisia Europeană la 65% până în anul 2030. Din păcate, România este statul care are cel mai mic nivel al reciclării deșeurilor din Uniunea Europeană, precum și cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor, fiind astfel în imposibilitatea de a-și onora obligația asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, unde era prevăzut un nivel de reciclare al deșeurilor de minimum 50%.

 

 

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din Cluj generează doar pierderi

În județul Cluj, s-au început lucrările pentru un Centru de Management Integrat al Deşeurilor în anul 2011 prin fonduri Europene. Acestea stagnează însă, deoarece suma stabilită la început pentru ducerea la bun sfârșit a proiectului nu este suficientă. De ce? Pentru că studiile făcute cu privire la terenul pe care jumătate din centru a fost deja construit au fost făcute tipic românesc, astfel încât s-au sesizat alunecări de teren în respectiva zonă și apariția unor izvoare de suprafață. Proiectul aflându-se în această situație, necesită alocarea unei sume mai mari de bani deoarece acum trebuie rezolvate și aceste probleme.

Lucrările de construire a CMID din judeţul Cluj au fost atribuite în anul  2011 Asocierii CONFORT S.A., ATZWANGER S.P.A., LADURNER IMPIANTI S.R.L., VEL SERVICE S.A., lider al Asocierii fiind desemnat CONFORT S.A. Timişoara. Urmare a intrării în insolvenţă a liderului Confort SA, lucrările de construire a viitoarei gropi ecologice au fost sistate pe data de 26 noiembrie 2012. Pe de altă parte, trebuie precizat faptul că, deşi, în conformitate cu contractul şi graficele de execuţie, până la finalulanului 2012 trebuiauf inalizate 68% dinlucrări, stadiul real a fost de doar 9,7%. Centrul de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Cluj face parte din ”Proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în județul Cluj, este finanţat prin programul POS Mediu – Axa prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate”, în baza Contractului de Finanţare nr. 133140 din 11.07.2011, încheiat între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Consiliul Judeţean Cluj. Suma prevăzută pentru construcţia CMID se ridică la 107.536.011,54 lei fărăTVA .

Din anul 2012 până în prezent, lucrările la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor au fost într-o continuă reîncepere și stopare, pierdere de bani și stabilire a altor sume necesare pentru finalizare.

Consiliul Județean Cluj a stabilit la ședința din 31 martie 2017 alocarea sumei de 137 de milioane de lei, care ulterior vor fi rambursaţi de Uniunea Europeană, pentru proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Proiectul include construcţia Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), dar şi închiderea vechilor rampe de gunoiae ale judeţului, inclusiv cea de la Pata Rât.

Groapa de gunoi de la Pata Rât funcționează încă, deși a depășit de mult capacitatea de colectare. Cu toate că reprezentanții Consiliului Județean anunță de câțiva ani închiderea și desființarea gropii de gunoi, acest lucru nu s-a întâmplat încă. O rampă temporară de colectare a gunoaielor a fost înființată în apropierea celei de la Pata Rât, însă nu a fost folosită, deșeurile acumulându-se în continuare la vechea groapă de gunoi.

Comuna Florești, singura comuna la nivel național care deține o stație de colectare selectivă

Comuna Florești este singura care deține o stație de colectare selectivă a deșeurilor, aceasta fiind inaugurată în data de 3 aprilie 2017. Astfel, primarul și-a propus prin acest proiect creşterea accelerată a colectării separate pentru toate deşeurile  municipale generate.

,,Îmi doresc un Floreşti curat şi vreau să le ofer floreştenilor posibilitatea de a colecta selectiv deşeuri reciclabile. Avem două puncte Sigurec City, iar începând cu luna aprilie vom da în funcţiune o staţie subterană de colectare selectivă. Este un proiect unic la nivel naţional, o premieră în acest sens. Concret este vorba de 3 cuve speciale, îngropate, de câte 5 mc, destinate special colectării plasticului, a sticlei şi a hârtiei/cartonului. Recipientele au sistem special de ridicare, grătar pentru protecţia împotriva murdăriei şi senzori de umplere pentru ridicare eficientă, precum şi sistem de monitorizare. Primul asemenea punct va fi amplasat pe strada Someşului, în vecinătatea terenului de fotbal şi a parcului de copii. Zona va fi dotată cu acces pietonal şi iluminat public. După inaugurarea acestui punct de colectare, împreună cu partenerii din acest proiect, vom trece la identificarea altor locaţii pretabile pentru amenajarea a noi asemenea centre. Şi, deosebit de important, contribuţia Primăriei în acest sens a constat doar în dorinţa de a avea un Floreşti curat, de a colecta selectiv şi în realizarea amenajării punctului, adică a căilor de acces şi a platformei” declara primarul comunei  Florești  Horia  Șulea înainte de inaugurarea stației.

În România reciclarea este la stadiul incipient deși alte țări reciclează de 20 de ani

Spre deosebire de România, Germania și Franța colectează selectiv deșeurile și le reciclează încă de acum 20 de ani.

În anul 1994 de exemplu, orașul  german Dresda a fost numit unul dintre cele mai curate și îngrijite orașe ale Europei. În acest oraș a fost adoptat un sistem denumit ,,Pay-as-you-throw”, bazat pe principiul platești exact cât ai aruncat. La ora actuală, tot în Germania, persoanele care nu adună resturile menajere selectiv, sunt amendate de către stat.

Proiectul ,,Pay-as-you-throw” s-a dorit adoptat și de către România în anul 2016, însă totul a rămas la faza de propunere urmând a fi adoptat doar în acest an. Astfel, pentru a putea fi măsurată cantitatea de gunoi menajer produsă de fiecare gospodărie, ar trebui să se amplaseze trei pubele de gunoi de culori diferite, pentru sticlă, hârtie și plastic. Pentru pubelele mai mari, taxa va fi și ea mai mare.

Un alt exemplu ar fi Amsterdamul. Deoarece în fiecare an se aruncă în mare între 5 și 14 tone de plastic, într-o suburbie a țării s-a instaurat un program prin care cei ce reciclează plasticul primesc la schimb niște monede verzi. Acestea pot fi folosite de către cetățeni pentru a dobândi gratuit anumite bunuri, ori de a beneficia de anumite reduceri. În acest proiect s-au implicat  proprietarii a 30 de afaceri locale, reușind să atragă 700 de gospodarii în acest proiect.

Depășind granițele Uniunii Europene, în Statele Unite fiecare casă deține pungi de culori diferite, în care se adună gunoiul în funcție de materialul care urmează a fi reciclat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.