Alexandru Silaghi este un pensionar de boală în vârstă de 51 de ani din comuna dejeană Cuzdrioara. După ce  a consumat alcool, acasă, acesta s-a deplasat în seara de Luminaţie la cimitirul din sat, cu maşina personală .Însă – povesteşte el – când şi-a întors maşina, chiar în curtea cimitirului, a zgâriat imperceptibil cu cârligul Loganului său tăbliţa de înmatriculare a autoturismului unui consătean, militar de profesie la unitatea din Dej. Acesta, turbat de furie, i-a aplicat lui Silaghi o bătaie soră cu moartea, în cimitir, „ajutat” de un necunoscut – a cărui identitate n-a putut fi aflată de către victimă, de la poliţie, în ciuda eforturilor depuse.

 

„I-am făcut doar o zgârietură la tăbliţa de înmatriculare!”

Bărbatul în vârstă de 51 de ani aşteaptă, cu capul plecat, pe coridoarele I.M.L. Cluj pentru a fi examinat de medicii legişti. Mărturiseşte că se simte pur şi simplu paralizat de la gât în jos, neputându-şi mişca mâna stângă şi umărul, iar gesturile sale, greoaie, făcute cu încetinitorul, confirmă acest lucru. Observ pe creştetul bărbatului şi urmele unei tăieturi adânci, plină de sânge închegat. Persoană comunicativă şi deschisă, Silaghi ne povesteşte că s-a pensionat de boală pe când avea, nici mai mult, nici mai puţin de 38 de ani, de pe funcţia de gardian la Penitenciarul de maximă siguranţă Baia Mare. „M-am  îmbolnăvit  după 20 de ani de muncă grea, de coronarită virotică, din cauza frigului îndurat pe când eram obligat să fac serviciul de pază în exteriorul penitenciarului şi după aceea m-am mutat în comuna natală, unde am o gospodărie frumoasă”, explică acesta. Arată, apoi, cu jenă, că în ziua de Luminaţie muncise mult prin gospodărie şi “umblase” pe la butoiul cu varză, gustând din când în când şi câte un păhărel de pălincă. Apoi, pe seară, a făcut greşeala să urce în automobilul său –  puţin ameţit, nu beat – cu care s-a deplasat la cimitir, deşi până la destinaţie nu avea de parcurs mai mult de 300 de metri.  Remarcă bărbatul: “Asta a fost greşeala mea, pentru că am crezut, deşi am băut un păhărel-două că pot ajunge la cimitir fără probleme – şi, la fel să mă întorc în linişte acasă – pentru că pe uliţele satului nu prea trec maşini. Dar necazul l-am avut la ieşirea din cimitir, după ce am lăsat candelele şi florile la mormânt şi am urcat în maşina pe care o parcasem chiar în poarta cimitirului. Atunci, întorcând – nevăzând nimic din cauza faptului că zona nu era luminată – am atins puţin, cu cârligul Loganului meu, tăbliţa de înmatriculare a maşinii unui consătean, fără însă să o distrug. Atunci, proprietarul maşinii – un bărbat originar din localitatea Urişor şi căsătorit în Cuzdrioara, Florin Silaşi, militar la unitatea din Dej – înnebunit de furie, a sărit la mine şi m-a distrus în bătaie, inclusiv călcându-mă în picioare după ce m-a pus, numai din pumni, la pământ. La bătaie a contribuit şi un prieten de-al lui, rămas deocamdată necunoscut – deşi am vrut să-i aflu numele când am depus plângere la secţia de poliţie din comună. Menţionez că în noaptea cu pricina, ca să mă descurajeze să fac plângere penală împotriva agresorilor polițiștii m-au ţinut afară, doar în tricou şi şlapi o oră întreagă, cu sângele şiroind din cap şi complet distrus fizic. Dar tot am făcut-o… Iar în timpul bătăii am avut noroc mare cu un brancardier de la Spitalul Municipal din Dej, aflat şi el la cimitir – care m-a salvat şi m-a păzit apoi, cu străşnicie, ca să nu mă rupă din nou indivizii aceia până la sosirea poliţiei şi ambulanţei. Oricum, puteau să-mi facă orice, fiindcă eu eram în stare de inconştienţă totală”. Mărturiseşte că ulterior a ajuns, în aceeaşi stare la Spitalul Municipal din Dej, unde medicii i-au acordat primul ajutor. Totuşi, acolo s-a întâmplat un lucru extrem de straniu: în ciuda gravităţii bătăii pe care o încasase medicii nu i-au făcut radiografie la umăr, mână şi coaste şi nici nu l-au internat, după cum se pare că situaţia o cerea. Ba pe deasupra, l-au externat din secţia de urgenţă a spitalului ca pe un mărunt boschetar, fără să-i elibereze măcar o foaie de constatare a evenimentului. În consecinţă, la I.M.L. Cluj – bărbatul neprezentând niciun act medical  a primit un certificat medico-legal doar pentru ce se vedea,  rana de la cap, aceasta necesitând între 8 şi 9 zile de îngrijiri medicale!

 

Punctul de vedere al I.J.P. Cluj

„La data de 01.11.2016, ora 18:30, Poliția a fost sesizată cu privire la faptul că, pe raza localității Cuzdrioara, a avut loc un accident rutier soldat cu pagube materiale. În fapt, un bărbat, de 51 de ani, din Dej, în timp ce conducea un autoturism pe strada Cimitirului, din Cuzdrioara, ar fi efectuat o manevră de mers înapoi fără să se asigure, intrând în coliziune cu alt autoturism. La fața locului, polițiștii au stabilit că șoferul, de 51 de ani, se afla sub influența alcoolului, având o concentrație de peste 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prevăzută de Codul penal. Ulterior producerii accidentului, şoferul a depus o plângere penală pe numele celuilalt conducător auto prin care a reclamat faptul că a fost agresat, efectuându-se în continuare cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe”, a declarat, pentru Gazeta, Carmen Jucan, purtător de cuvânt al I.P.J. Cluj.

 

La închiderea ediţiei 

Vineri, 4 noiembrie, Alexandru Silaghi – ştiind că articolul referitor la păţania sa trebuie să apară în “Gazeta de Cluj” – ne sună la redacţie, teribil de supărat pe comunicatul I.P.J. Cluj, apărut într-o publicaţie clujeană, pe care îl consideră nefondat. „Cred că cei de la poliţia judeţului au fost complet dezinformaţi cu privire la cazul meu, fiindcă reiese din text că am produs daune materiale acelui autoturism, pe strada Cimitirului. Nici vorbă, eu doar întorceam în faţa porţii, în curtea cimitirului, nu pe stradă. Vă spun cu mâna pe inimă, dacă zgârietura de pe tăbliţă – care, repet, abia se vede! – reprezintă pagubă materială, atunci chiar a-nnebunit lumea! Şi pot să demonstrez că nu-i vorba de nicio pagubă… Uitaţi, eu acuma abia mă mai pot mişca, am fost de dimineaţă dus de rudenii la spital, mi s-a făcut în sfârşit  radiografie. Am spatele, o mână şi umărul total blocate –  dar din păcate o să aflu abia săptămâna viitoare care-i situaţia mea reală. Şi totuşi: deşi mi-am recunoscut fapta, mi s-a luat carnetul şi mi s-a întocmit dosar penal pentru asta, susţin în continuare că n-a fost nevoie să mă bată cei doi atât de rău, fără niciun motiv. De asemenea, pe cine protejează autorităţile, dacă nu pot afla nicicum numele celuilalt bătăuş? Eu atâta am avut de spus şi lumea să judece!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.