Salarii „demente”, în buzunarele bugetarilor clujeni

Călin Popescu Tăriceanu a declarat după şedinţa de guvern în care s-a luat decizia “moderării“: “Astăzi am semnat o decizie, care intră în vigoare chiar din acest moment, prin care salariile de bază ale personalului din conducea instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, nu numai cei bugetari, se stabileşte după cum urmează: pentru funcţia de preşedinte, respectiv inspector general de stat, (salariul n.r.) se stabileşte la nivelul de secretar de stat. Funcţia de vicepreşedinte este asimilată cu cea de subsecretar de stat". Dat fiind faptul că un secretar de stat câştigă lunar 6.691 de lei, suma respectivă va deveni automat plafonul maxim pentru salariile directorilor instituţiilor respective.

 

Guvernul nu a modificat însă situaţia salariilor şefilor companiilor de stat. “În ceea ce priveşte societăţile comerciale cu capital parţial sau majoritar de stat, cum sunt regiile autonome sau companiile naţionale, este o problemă pentru că există Contracte Colective de Muncă ce nu pot fi încălcate prin decizii ale Guvernului. Cei ce muncesc în conducerea acestora vor trebui să aibă salarii în funcţie de performanţă. Dacă societăţile trăiesc din subvenţii şi funcţionează în pierdere nu pot avea conducători cu salarii foarte mari. În cazul companiilor performante, cei din conducere vor trebui plătiţi în raport cu performanţele societăţilor”, a spus Tăriceanu. Cei 124 de directori de regii, subordinate Guvernului vor primi de acum încolo nu numai salarii mai mici dar vor fi privaţi şi de bonusurile salariale de care beneficiau până acum.

 

Institutul Naţional de Statistică a relevat de mai multe ori faptul că statul român este, uneori, cel mai generos angajator, iar Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia celor abilitaţi că situaţia din România este intolerabilă.
Potrivit datelor INSSE, în 2008 salariul mediu în domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze şi apă a fost de 3132 de lei, brut. Statisticile Institutului Naţional de Statistică au mai relevat faptul că, în ultima perioadă, majoritatea salariilor bugetarilor au crescut consistent.

Din păcate majoritatea declaraţiilor de avere ale directorilor de regii din judeţul Cluj sunt de negăsit. Deşi se vehiculează sume enorme, sunt puţini cei care eu avut curajul şi onestitatea de a şi le declara şi de a-şi asuma astfel răspunderea pentru ele.

Şi la noi e “trai, nineacă”

Majoritatea directorilor instituţiilor subordonate Statului, din Cluj, nu au depus declaraţii de avere şi profită de ideea de “confidenţialitate” pentru a le ţine secrete.

Totuşi, unii dintre aceştia, care ocupă în acelaşi timp poziţii importante în Consiliul Local sau în cel Judeţean, au fost nevoiţi să îşi completeze declaraţiile de avere. Astfel, se poate observa că unii dintre aceştia câştigă ceva mai mult decât secretarii de stat, aşa cum cere primul ministru.

 

Astfel, directorul Casei de Asigurări de Sănătate, funcţie deţinută pentru mai mulţi ani de către Mircea Moroşan,  are un salariu  comparabil cu cel al unui secretar de stat, de 69.680 de lei.

 

Consilierul judeţean liberal Eugen Cecan a afirmat că suma pe care  a  câştigat-o pentru funcţia de la conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) în 2007 a fost de 62.979 de lei, adică de peste 5200 de lei lunar, sumă ceva mai mică decât cele obţinute de secretarii de stat. Totuşi, dat fiind faptul că Cecan este doar un subordonat al celor din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri, se poate estima faptul că reprezentanţii acestora câştigă simţitor mai mult. De altfel, după declanşarea scandalului care l-a avut în centru pe preşedintele ANRE, Gergely Olosz, Dorin Debucean, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drmuri are un venit lunar, plătit tot din Bugetul de Stat, de 4.500 de euro.

Bani grei la Cluj

Salariile angajaţilor de la companiile private din Cluj au crescut substanţial în ultima perioadă. Potrivit statisticilor un director de producţie care operează în domeniul privat poate ajunge la o retribuţie lunară de 4.500 euro. Un operator de sondaje de opinie poate primi până la trei mii de euro. Drepturile salariale ale clujenilor, deşi mult peste medie, nu sunt nici pe departe la fel de consistente ca cele ale celor mai importanţi angajaţi din Bucureşti. În capitală un director juridic primeşte lunar între 4.000 şi 6.000 de euro.

Cele mai mari salarii din judeţul Cluj le au, potrivit unui raport al AJOFM, cei care muncesc în domeniul bancar. Astfel, cel mai mare salariu din judeţ în obţinea în anul precedent un director de bancă care primea lunar cca. 68.000 de lei. Acesta era urmat de doi directori din domeniul auto, care erau retribuiţi cu 14.000 de leişi cel al unei firme de construcţii care avea o chenzină de 13.000 de lei.

Diferenţa dintre bugetari şi cei care muncesc în sistemul privat este legată nu numai de sursa de venit, ci şi de imposibilitatea evaluării performanţelor. Dacă în sistemul privat, chenzina se stabileşte liber de către patron, în sistemul de stat, de multe ori, salariul este “la îndemâna” conducerii instituţiilor şi regiilor. De asemenea criteriul performenţelor este relativ, dat fiind faptul că, atâta timp cât în România există încă regii şi companii subordonate statului care deţin monopolul în anumite domenii, şi, în lipsa concurenţei, cetăţenii statului devin, din lipsă de alternative, clienţi potenţiali pentru serviciile sau bunurile oferite. De asemenea, mulţi dintre angajaţii.

Ligia Popa