Numersoase studii s-au efectuat legate de conexiunea dintre sănătate și statutul social. Populația din România trăiește cu zece ani mai puțin decât media populației Uniunii Europene și o mare parte din ultimele decenii din viața unui om este trăită suferind de boli cornice și dizabilități. O propunere legislativă ne arată că în domeniul sănătății publice trebuie intervenit la nivel național.

O propunere legislativă are în vedere introducerea unui Program Național de Prevenție cu actualizare anuală. Prevăzând totodată și modul în care va fi finanțată activitatea de prevenție la nivel național. Propunerea legislativă stabilește principiile și obiectivele prevenției în sănătate și obligativitatea statului de a concepe strategii pe termen lung și mediu pentru îmbunătățirea indicatorilor sanitari. Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate (ANPS) va fi o structură autonomă care va prelua toate atribuţiile şi prerogativele Ministerului Sănătăţii, ale Institutului de Sănătate Publică, precum şi ale Direcţiilor de Sănătate Publică în implementarea programelor de prevenţie în domeniul sănătăţii.

Ceea ce ne îngrijorează este faptul că cercetările arată că nivelurile cele mai scăzute ale fiecărui indicator al calităţii muncii se regăsesc în țările din sudul și estul Europei şi mai puţin în țările nordice și vestice. De-aici și boala vine.

 

România stă foarte rău la capitolul mortalitate

În mod îngrijorător, cercetările arată că nivelurile cele mai scăzute ale fiecărui indicator al calităţii muncii se regăsesc în țările din sudul și estul Europei şi mai puţin în țările nordice și vestice.

Mortalitatea infantilă este mai mare de trei ori decât în media UE (decese în primul an de viață. De asemenea, și mortalitatea primei copilării prin boli infecțioase respiratorii și digestive este între 5 și 50 de ori mai mare decât în media Uniunii Europene.

Statusul social are un rol determinant în inechitățile din starea de sănătate influențând stilul de viață și comportamentul față de riscuri, accesul la serviciile de sănătate , cât și povara bolii, dizabilitatea și mortalitatea prematură. Cu alte cuvinte, populația cu un status social precar este supus unor riscuri considerabile mai mari și se îmbolnăvesc mult mai repede. Suferă de mai multe afecțiuni care nu își permit să le trateze, suferă de boli cornice și mor mai repede decât populația cu un statut social ridicat.

 

Cu cât ești mai “șef”, cu atât ești mai sănătos

Din păcate, munca de bună calitate și ocuparea forței de muncă contribuie la menţinerea sănătăţii şi bunăstării lucrătorilor, în timp ce condițiile de muncă precare cresc posibilitatea apariţiei bolilor prin expunerea lor la substanțe (fizice, chimice, biologice) și la adversităţi psihosociale stresante.

O cetățeană a Clujului ne spune că stilul de viață alert ne pune sănătatea în pericol.

Cred că între sănătate și statutul social este o corelație puternică. Cu cât ai un statut social mai bun, cu atât îți permiți să ai mai mult grijă de tine, iar aici mă refer la sporturi și mai ales la dietă. De asemenea, cred că stresul cotidian are un impact major asupra sănătății. Cu cât lucrezi într-un mediu mai ostil, alert sau solicitant, cu atât îți va fi inlfuențată sănătatea,” spune Patricia Cîmpean, Senior Customer Support Agent la o firmă de electronice.

 

Prima legătură dintre între sănătate și statutul social este pur legislativă

Evident că și situațiile sunt diferite și circumstanțele la fel. Sănătatea poate să fie afectată din cauza stresului de la locul de muncă, poate fi și ereditar. Dacă locul de munca este unul stresant, din cauza stresului sunt cauzate multe boli psihice, dar nu numai, de asemenea și la nivel fizic. De la psihic pleacă tot.

Am vrut să vedem și punctual de vedere a unei persoane care încă nu are un loc de muncă stabil, așa că am stat de vorbă și cu Olivia Sima, studentă masterandă la Facultatea de Teatru și Televiziune, care este de asemenea și critic de film.

“Vorbesc din punctul de vedere al unui om care încă nu are un loc de muncă stabil. Mai lucrez așa din când în când la niște publicații, și atunci când lucrez este foarte haotic programul și dupaia începe o perioadă de inactivitate, ceea ce este destul de dubios pentru mine ca persoană.

În primul rând cea mai evidentă legătură dintre a avea un loc de muncă și sănătate este pur legislativă în România având în vedere că dacă ai un loc de muncă sau ești înscris la școală etc. ești automat asigurat din punct de vedere al sănătății. Acesta fiind un prim punct de legătură dintrer sănătate și locul de muncă, este statal. Dacă nu ai un loc de muncă este destul de nasol pentru că tu ca cetățean practice nu ai acces la sănătatea public și ne având o sursă de venit nu poți să îți asiguri majoritatea costurilor, asta bineînțeles dacă nu ai moștenit vreo avere colosală” a adăugat Olivia.

 

Nu haina îl face om, dar nici statutul social

Olivia a mai declarat pentru Gazeta de Cluj că problema sănătății psihice nu este discutată aproape deloc la nivel global, ce putem să mai zicem de țara noastră.

„În al doilea rând, există deja foarte multe studii în acest sens și clar există o legătură cauzală evidentă. A avea un loc de muncă are un impact asupra sănătății tale psihice, adică în general, oamenii care nu au activitate de niciun fel sau nu au un loc de muncă sunt mai deprimați, un loc de muncă îți asigură niverlul necesar de activitate cât să nu pici în depresie. Te simți exclus social dacă nu ai un loc de muncă.”

“Pe de altă parte, există locuri de muncă “cele mai de jos”, lucrători în fabrică sau măturători de stradă etc, sunt acele locuri de muncă în care primești un spor de rușine, să zic așa. Unde imaginea socială creată în jurul locului tău de muncă este negativă. Pe lângă faptul că tu trebuie să prestezi o muncă foarte grea, mai există deasupra și o sintagmă socială asociată statutului tău ca muncitor în domeniul respectiv” completează Olivia.

Odată cu schimbările ce ar putea avea loc în cadrul sănătății publice, nici mentalitatea oamenilor nu ar trebui să rămână la fel. Oamenii în general sunt afectați de modul în care sunt priviți.

„În general dacă privim percepția asupra oamenilor care lucrează ca și măturători, constructori, vânzători etc, există o sintagmă atașată cum că “uite, omul ăsta e ratat și a ajuns acolo”. Când de fapt, răspunsul sociologic la o preocupare de genul acesta este întotdeauna mult mai complexă. Pentru că un om nu este doar un simplu ratat leneș, e mai mult de atât. E un concurs de circumstanțe care duc la situația respectivă. În general, global, nu se prea discută de problemele de sănătăate psihică și cele care sunt fundamentate pe viziunea societății și cum modelul societății impactează la rândul său sănătatea psihică a oamenilor”, a încheiat Olivia.

 

Poți beneficia de tratamente gratuite odată cu acest program

Legea prevede ca beneficiarii să refuze participarea la programele, măsurile și acțiunile de prevenție. Sau altfel spus să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce. Dar totodată, se poate impune asiguraților să suporte parțial sau total costurile tratamentelor bolilor care altfel ar fi fost în totalitate gratuite.

Intenția legii este aceea de a crea inițial un mecanism de bonificații care să fi coborât, în prima etapă, cu acțiuni susținute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenție. Într-o etapă ulterioară, într-un termen de 5 ani să fie implementate și aplicate măsuri penalizatoare. Toate aceste măsuri se reglementează prin contractul-cadru pentru a asigura flexibilitatea acestor măsuri și adaptarea lor la realitățile României.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.