Sarca, ”atletul” instanţelor clujene, se ţine de achitări

Sarca Brad Ovidiu Ioan este unul dintre ”atleţii” sălilor de judecată din Cluj Napoca. După ce a fost condamnat în mai multe procese pentru diferite infracţiuni economice, Sarca a reuşit să obţină achitarea în câteva dintre ele. În momentul de faţă, Sarca încearcă să se spele de acuzaţiile de înşelăciune venite din partea Băncii Mindbank. Într-unul dintre procesele în care a fost reabilitat, acuzarea nu a mai avut martori pentru că, între timp, persoanele au dispărut şi nu au putut fi aduse să fie reaudiate. În momentul de faţă, Sarca este judecat şi la Bucureşti pentru constituirea unui grup infracţional organizat, dosarul fiind unul proaspăt, din iulie 2015.

Ovidiu Sarca este cunoscut pentru ”tunul” Tascochim, în care, potrivit procurorilor, membrii reţelei conduse de Sarca au derulat afaceri cu uleiuri şi combustibil scutite de la plata accizelor, care ulterior au fost vândute drept combustibil auto. În dosarul Tascochim, Sarca a stat la zdup pe arest preventiv aproape 5 luni, între 2006 şi 2007, pentru prezumţia procurorilor DNA că ar fi făcut evaziune fiscală şi spălare de bani. El şi ceilalţi inculpaţi din Dosarul Tascochim au fost achitaţi de magistraţii din Iaşi, după ce procurorii care i-au trimis în judecată s-au mândrit că dosarul respectiv este unul trăsnet. În referatul DNA, Sarca era prezentat drept creier al întregii operaţiuni el fiind cunoscut la Cluj pentru dosarele sale de evaziune fiscală.  Sentinţa s-a dat contrar aşteptărilor  procurorilor DNA, care susţineau că prin afacerile derulate de firma Tascochim s-au achiziţionat uleiuri şi combustibil scutite de la plata accizelor, care ulterior au fost vândute drept combustibil auto. Un prejudiciu la bugetul de stat de 4,5 milioane de euro a fost astfel şters în instanţă. La acel moment, dosarul respectiv a fost o revelaţie pentru implicaţiile lumii interlope în mediul justiţiei, dând la iveală judecători influenţabili  sau nume de procurori dispuşi să fabrice dosare. Ulterior, Sarca a obţinut pentru acuzaţiile respective de la trei instanţe, ultima fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe de altă parte, el se află încarcerat acum la Gherla pentru că a înşelat Banca Mindbank. În acest dosar el a cerut revizuirea cauzei, în baza art. 394 alin. 1 lit. a al Codului de Procedură Penală, care arată că revizuirea se poate face pe baza descoperirii unor fapte sau împrejurări noi, care nu au fost cunoscute în instanţă la soluţionarea cauzei. Astfel, Sarca susţine că, la momentul  semnării contractului de credit cu banca Mindbank nu avea ştiinţă că societatea cu bunurile căreia el garantase era în faliment. Aşa că, nu mică ar fi mirarea, ţinând cont de precedut dosarului Tascochim anulat de trei instanţe, Sarca să obţină eliberarea.

Martorii au dispărut în ceaţă

La rejudecarea procesului, martorii din Dosarul Tascochim au dispărut, astfel că judecătorii nu i-au mai putut audia. Spre exemplu, jandarmii au precizat într-o adresă trimisă la instanţă că martorul Cristian Grămadă refuză să se prezinte la Tribunalul Iaşi. „A fost contactat telefonic, însă a declarat că se află în municipiul Rovinari, judeţul Gorj, pentru o licitaţie, şi nu ştie când va reveni în Bucureşti. Acesta refuză să spună unde locuieşte de doi ani şi refuză să se întâlnească cu jandarmii, pentru a-şi motiva în scris absenţa”, au precizat reprezentanţii Jandarmeriei într-o adresă trimisă la instanţă. Aceştia au adăugat că martorul nu a fost găsit la adresa din Bucureşti.

Tot potrivit jandarmilor, un alt martor din dosar, Marian Bulumac, şi-a vândut apartamentul încă din luna februarie 2008 şi nu mai locuieşte acolo, dar nici nu figurează că fiind mutat de la adresa respectivă în bază de date a Serviciului de Evidenţa Informatizată a Persoanei (SEIP). În ceea ce priveşte martorul, Mircea Ungureanu, el nu poate fi găsit la adresă din Iaşi pe care o are trecută în actul de identitate. Potrivit oamenilor legii, bărbatul a fost căutat la acea adresă, însă femeia care locuieşte acolo le-a spus că l-a ajutat doar să-şi facă buletinul şi că este plecat în Italia încă din luna februarie 2006.  De asemenea, Ramona Croitoru, un alt martor din dosar, este plecată din România.

Achitat după un accident cu victime

De asemenea, Sarca a avut un proces şi pentru omor din culpă, în urma unui accident pe care l-a făcut. În acest caz, procurorii ar fi trebuit să primească onorariu de avocat pentru că, practic, au lucrat pentru ca Sarca să scape fără condamnare. Practic, în timp ce conducea într-o localitate, Sarca a lovit un bătrân. Vina a fost împărţită în sensul că şoferul avea o viteză peste limita legală, iar victima, Simion Bunea de 70 de ani, nu a traversat strada pe trecerea de pietoni.

În primul rând, dosarul a fost trimis în judecată după cinci ani de la comiterea accidentului! Apoi, potrivit judecătorilor, procurorii nu au respectat obligaţiile pe care le aveau şi nu au adunat probe suficiente pentru aflarea adevărului. Nici în cursul judecăţii Parchetul nu a depus diligenţele necesare pentru a elucida acest caz şi a stabili dacă vina o poarta atât şoferul, cât şi pietonul accidentat mortal, sau doar pietonul decedat.

“În cursul judecăţii nici Ministerul Public şi nici părţile nu au propus în probaţiune efectuarea unei noi expertize. Nici instanţa nu a administrat din oficiu acest mijloc de probă întrucât a socotit că este de datoria procurorului să susţină acuzarea. […] Or, în speţă, nici rolul activ al organului de urmărire penală nu a fost exercitat corespunzător şi nici administrarea probelor nu s-a făcut complet în cursul urmăririi penale”, se arată în motivarea dată de Judecătoria Cluj-Napoca.

DNA bagă tare în marşarier

Cantitativ, din cele 269 de cauze de soluţionat (286 în anul 2013) au fost soluţionate 117 de cauze (180 în anul 2013, adică o scădere 35%), din care 85 soluţii pe fond (faţă de 121 în anul 2013, rezultând o scădere cu 30%). Au rămas nesoluţionate 152 cauze, comparativ cu 106 în 2012. Ponderea cauzelor nou intrate rămâne importantă (163 cauze din 269 de soluţionat), iar cauzele soluţionate reprezintă 43% din totalul cauzelor de soluţionat. S-au aplicat dispoziţiile privind renunţarea la urmărire penală faţă de 30 persoane (comparativ cu 22 persoane în anul 2013 faţă de care s-au aplicat dispoziţiile art. 181 C.Pen.). În mod defalcat, situaţia celor 30 de persoane se prezintă astfel : faţă de 2 învinuiţi s-a dispus SUP+amendă, faţă de 12 suspecţi s-a dispus renunţarea la urmărirea penală şi obligarea la muncă în folosul comunităţii, iar faţă de 1 suspect şi 15 inculpaţi s-a dispus renunţarea la urmărirea penală