Scandal în lumea justiției. CSM chemat în judecată de UNJR

Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Forumul Judecătorilor din România au chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 26 aprilie 2016, pentru a anula hotărârea prin care s-a declanșat procedura de alegere pentru numai șase membri ai Consiliului, fiind omise posturile altor opt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Conform Constituției, mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de șase ani, iar toți membrii actualului plen trebuie să își încheie mandatul la data de 6 ianuarie 2017.

Printr-o hotărâre a Senatului, însă, transpusă prin hotărârea plenului CSM 338/29.03.2016, s-au modificat hotărârile inițiale prin care toți membrii au fost validați până la data de 6 ianuarie 2017, astfel încât 8 dintre cei 14 membri magistrați aleși își vor continua mandatele și după data respectivă.

Dana Gîrbovan: ”O astfel de situație ar perturba întregul sistem de justiție, cu consecințe negative directe asupra cetățenilor”

În cadrul acestei acțiuni, judecătorii au solicitat și sesizarea Curții Constituționale, pentru ca aceasta să declare neconstituționale articolele art. 54 alin. (1) teza I si art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în măsura în care respectivele texte de lege se interpretează în sensul ca mandatul membrilor CSM este de 6 ani calculat individual, și nu ca mandat al Consiliului.

„Trecerea de la alegeri unice, colective, la alegeri individuale, ar duce la situația halucinantă în care magistrații din România ar ține-o în campanii interne și alegeri continue. O astfel de situație ar perturba întregul sistem de justiție, cu consecințe negative directe asupra cetățenilor”, a spus Dana Gîrbovan, președinte UNJR.

„Această decizie a Senatului, ca mandatele membrilor CSM să fie individuale, va conduce la împiedicarea Consiliului Superior al Magistraturii să funcționeze în parametrii săi constituționali, constituindu-se un blocaj ce se poate califica drept un conflict juridic de natură constituțională”, a declarat Dragoș Călin, co-președinte al Forumului Judecătorilor.

Asociațiile semnatare au arătat că toți membrii CSM, indiferent de data alegerii lor, au fost validați inițial de către Senat pentru un mandat a cărui dată de expirare a fost stabilită ca fiind 6 ianuarie 2017, adică aceeași dată la care urmează să expire mandatele primilor membri CSM validați de Senat.

Ulterior, în mod ascuns și lipsit de transparență, în perioada ce precedă declanșarea alegerilor pentru noii membri, actualul CSM a adresat o scrisoare Senatului prin care a solicitat modificarea datei de expirarea a mandatului unor membri ai Consiliului.

Ca atare, prin hotărârea nr. 28 din 7 martie 2016, Senatul României a dispus modificarea hotărârilor inițiale de validare, în sensul că fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost validat pe un mandat întreg de 6 ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalți membri.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338/29.03.2016, a cărei revocare a fost solicitată de asociațiile judecătorilor, s-a dispus declanșarea procedurii de alegere pentru numai 6 membri ai CSM, fiind omise posturile a 8 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

În acțiunea depusă, judecătorii au susținut ca hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii a fost luată fără a exista o decizie a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la inițierea procedurii de “rectificare” prin scrisoarea adresată Senatului, ca modificarea de către Senat a vizat o hotărâre care deja intrase în circuitul civil și ca acesta a fost dată cu încălcarea principiului transparenței decizionale și, pe fond, cu încălcarea prevederilor legale ți constituționale.

„Pentru a-și exercita rolul de garant al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să beneficieze de dispoziții exprese, cu rang constituțional, privind alegerea membrilor săi, astfel că interpretarea Constituției și a legilor organice nu poate fi lăsată la latitudinea Senatului”, se arată în acțiunea depusă de judecători.

CSM are atribuția exclusivă asupra carierei magistraților, așadar implicit “atribuția de a veghea asupra legalității alegerii membrilor săi și asupra duratei mandatului acestora, excluzând posibilitatea de a transfera Senatului decizia asupra acestor aspecte”.

“Cu atât mai grav, a lăsa posibilitatea Senatului de a-și revizui intempestiv o practică de lungă durată, consecventă, în stabilirea limitei la mandatul întregului Consiliu al Magistraturii, constituie o ingerință gravă, putând fi afectata fundamental funcționarea sa”, motivează judecătorii în acțiune.

CSM este, conform Constituției, un organ colectiv ce are rolul de “garant al independenței justiției”. Operațiunea de constituire a sa este unică, specifică unui organ unitar, “durată de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind indisolubil legată de funcționarea CSM ca un întreg, restul de mandat al celor opt membri în cauză fiind exclusiv un rest, iar nu un mandat întreg”, s-a mai argumentat în acțiunea depusă de judecători.

„Prin această interpretare și aplicare a legii se nesocotește inclusiv recomandarea Comisiei de la Veneția ca membrii Consiliului să fie aleși de magistrații înșiși, la intervalul prevăzut de Constituția României pentru constituirea noului Consiliu, pentru a asigura legitimitatea democratică a acestuia. De altfel, Comisia de la Veneția a făcut referire la alegerile simultane pentru CSM și pentru Parlament, privind Consiliul ca pe un organism unitar, având un mandat colectiv, cu alegeri unitare. Întrucât se pornește de la ipoteza alegerilor simultane, este logic că niciodată nu s-a închipuit ipoteza a 14 sesiuni de alegeri diferite”, a declarat Dragoș Călin, copreședinte al Forumului Judecătorilor din România.

Dana Gîrbovan: nu vom mai avea un «nou» Consiliu al Magistraturii niciodată

„Practic, prin această hotărâre CSM a decis ca, de acum înainte, nu vom mai avea un «nou» Consiliu al Magistraturii niciodată, ci acesta va funcționa într-o continuă modificare de membri, într-un du-te vino perpetuu. Este evident că, în acest mod, Consiliul nu își va mai putea îndeplini rolul fundamental de a garanta independența justiției. CSM va fi ocupat cu organizarea de alegeri practic permanent, iar activitatea magistraților va fi și ea bulversată de candidaturi, campanii și alegeri multiple. Rezultatul va fi un consum extraordinar de resurse materiale, de timp și energie pentru a obține un Consiliul ce nu va mai funcționa omogen, nu va mai avea continuitate și nici eficientă. Pe scurt, CSM a încălcat litera și spiritul legii pentru a proteja interesele personale ale unor membri actuali, sacrificând într-un mod cinic rolul acestei instituții fundamentale pentru statul de drept, în garantarea independenței justiției ca parte integranta din dreptul fiecărui cetățean la un proces echitabil”, a spus Dana Gîrbovan, președinte UNJR.

Asociațiile de magistrați vor continua toate acțiunile necesare pentru a readuce situația la normalitate și a păstra activitatea fundamentală a Consiliului Superior al Magistraturii în parametri constituționali, pentru a-și putea îndeplini datoria de garant al independenței justiției.