Declaraţia judecătoarei Evelina Oprina, membru CSM, de acum câteva zile de la TVR, nu trebuie să treacă la fel ca o ştire oarecare pentru că ea devoalează cât se poate de clar starea actuală din justiţie, faptul că asupra tuturor magistraţilor, inclusiv judecători, acţionează forţe oculte care dinamitează ideea de justiţie independentă. Să revedem acel pasaj în care judecătoarea Evelina Oprina spune cum s-a ajuns la votul din CSM prin care au fost respinse propunerile de modificare a legilor justiţiei:

„Până în preziua avizului negativ, am lucrat până târziu şi a existat unanimitate pe propunerile pachetului de legi pe justiţie. Vreau să se ştie acest lucru. Pe majoritatea propunerilor transmise de Tudorel Toader a existat unanimitate, cu observaţii. Eram cu toţii convinşi că votul era unul favorabil, cu observaţii. Nu ştiu ce s-a întâmplat peste noapte. Am fost surprinsă de acest vot negativ care a ieşit peste noapte” (8 noiembrie 2017, în emisiunea România 9 de la TVR, realizată de Ionuţ Cristache).

Ce ne spune judecătoarea Evelina Oprina? Că în discuţiile dinaintea votului a existat o unanimitate a membrilor CSM faţă de opinia că legile justiţiei propuse de ministrul Tudorel Toader vor fi adoptate favorabil, cu observaţii. A doua zi, în plenul CSM, a constatat că 10 membri au votat împotriva modificărilor propuse. Aşadar, în mai puţin de 24 de ore, ceva a intervenit şi ceea ce părea a fi unanimitate a devenit o majoritate suficientă ca votul să fie negativ. Logic, apare întrebarea: ce s-a întâmplat în acel interval scurt de timp, încât cele 10 voturi să decidă respingerea proiectului ministrului Toader?

Pe 28 septembrie 2017, Mediafax a publicat un articol în care apar două liste: aceea a membrilor CSM care au votat împotriva modificării legilor justiţiei şi cea a membrilor care au votat pentru adoptarea proiectului, cu observaţii. Iată cine au fost cei care au votat împotriva proiectului:

– Mariana Ghena, judecător;

– Mihai Andrei Bălan, judecător;

– Andrea Annamaria Chiş, judecător;

– Mihai Bogdan Mateescu, judecător;

– Florin Deac, procuror;

– Codruţ Olaru, procuror;

– Cristian Ban, procuror;

– Nicolae Andrei Solomon, procuror;

– Tatiana Toader, procuror;

– Augustin Lazăr, Procuror General al PICCJ.

Dacă votul procurorilor este explicabil, mai ales din cauza propunerii de separare a carierelor magistraţilor, care ar fi un prim pas pentru ca procurorii să fie scoşi din rândul magistraţilor, având o subordonare faţă de ministrul Justiţiei, conform Constituţiei, surprinde votul celor patru judecători care s-au alăturat procurorilor.

După numai câteva zile, preşedinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, membru de drept al CSM, deşi votase iniţial alături de judecători, a trecut şi ea, în mod surprinzător, de partea procurorilor, cerând apoi public tuturor judecătorilor să facă la fel!

Ce s-o fi întâmplat oare „peste noapte“ cu cei patru judecători, cum se întreba şi judecătoarea Evelina Oprina în emisiunea citată, şi cu preşedinta ÎCCJ, astfel încât să fie „obligaţi“ să voteze altfel decât deciseseră ei înşişi cu puţin timp înainte? Aveau ei vreun schelet în dulap, pe care forţe oculte să-l scoată ca ameninţare, în aşa fel încât să-şi trădeze colegii judecători? Iată întrebările care ne-au determinat să facem câteva investigaţii care să ofere un posibil răspuns.

Mariana Ghena a fost anchetată de DNA şi salvată de şeful de cabinet al lui Virgil Măgureanu

La începutul lunii martie a acestui an, judecătoarea Camelia Bogdan, văzînd că CSM vrea s-o excludă din rîndul magistraţilor, a trecut la contraatac şi a acuzat-o pe Mariana Ghena, preşedinta CSM, că a fost favorizată de procurorii DNA, cerînd redeschiderea dosarului său penal din vremea cînd era judecător la Tribunalul Galaţi.

Citim pe ziare.com: „În sesizare, Camelia Bogdan acuză faptul că soluţia de netrimitere în judecată data în 2008 de procurorul Dumitru Cismaru în ceea ce o priveşte pe Mariana Ghena, fost preşedinte al Curţii de Apel Galaţi, este nemotivată în fapt, fiind omisă analiza faptelor în privinţa cărora planează suspiciunea că, împreună cu Tudor Ghena, avocat al Baroului de Avocatură Galaţi, şefa CSM ar fi dobîndit o locuinţă socială, deşi avea deja una proprietate personală“. Metoda este cunoscută din cazul „Băsescu – casa din Mihăileanu“.

Despre acest caz, la pachet cu cel al lui Gheorghe Ivan, procurorul-şef DNA Galaţi, luju.ro a scris încă din anul 2012, într-un articol semnat de Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc:

„Soţii Ghena au primit o locuinţă socială în Galaţi, prin contractul de închiriere nr. 24142 din 9.05.2001, pentru un apartament în str. Tecuci, bloc V3B, l-au reînnoit în 8.07.2005, iar la baza acestui contract de locuinţă socială a stat o declaraţie pe proprie răspundere, comună, că nu au deţinut şi nu deţin o locuinţă proprietate personală sau din fondul locativ de stat. Cu toate acestea, deţineau în proprietate, încă din data de 21.02.2000, un apartament în Galaţi, în str. Tecuci, bloc N5. Soţii Ghena au predat acest apartament la Consiliul Local Galaţi în 22.12.2006. Din datele pe care procurorul Paula Tănase le-a strîns la acest dosar, reiese că familia Ghena mai figura cu următoarele imobile: Galaţi, str. Regiment 1 Siret, bl. C31 (din 1997), Galaţi (str. Miron Costin, nr. 105). Drept urmare, nu puteau primi locuinţă socială de la primărie. Cumpărătorul locuinţei de serviciu din strada Tecuci, bloc V3B, este tatăl judecătoarei, Mocanu Virgil“!

Iată Declaraţia pe care Mariana Ghena, preşedinta CSM, a dat-o în faţa notarului, pe baza căreia a obţinut ilegal locuinţa de serviciu:

Ancheta efectuată de procurorul Paula Tănase a fost întreruptă brusc de luarea dosarului la DNA, structura centrală, unde s-a dat NUP, astfel încît, în ciuda evidenţei, Mariana Ghena a scăpat basma curată, rămînînd astfel cu obligaţii morale faţă de procurorii DNA!

Şi asta nu este tot! O anchetă a site-ului Ne pasă de Galaţi publica pe 3 martie 2017, sub semnătura lui Sorin Ţiţei, un articol pe această temă, în care adăuga: „Întâmplător sau nu, prima rezoluție de NUP dată în dosarul penal deschis de procurora Paula Tănase judecătoarei Mariana Ghena a fost opera tot a unui om al Serviciilor. Procurorul Dumitru Cismaru (PÎCCJ), fost șef de cabinet al «șarpelui cu ochelari» Virgil Măgureanu – în mandatul său de șef al SRI –, a scos-o de sub urmărire penală pe judecătoarea Mariana Ghena, pe motiv că fapta nu există“.

Oare pentru faptul că fosta judecătoare Camelia Bogdan ceruse deja redeschiderea cazului Ghena este posibil ca, în acea noapte, cineva din cîmpul tactic să-i fi amintit că un procuror DNA i-a dat NUP, favorizînd-o astfel să urce în carieră pînă la funcţia de preşedintă a CSM, în loc s-o lase să fie judecată de colegii săi din Galaţi? Cam aceasta ar fi fost şi metoda celor care au exploatat dosarele magistraţilor din arhiva SIPA.

Andrea Annamaria Chiş, fosta soţie a procurorului Doru Ţuluş, a stat ca doctorand 20 de ani

Judecătoarea Andrea Annamaria Chiş a fost soţia celebrului procuror Doru Ţuluş, om de bază al Sistemului pînă cînd a intrat în dizgraţiile Laurei Codruţa Kovesi, fiind bănuit că a făcut celebrele înregistrări despre „decaparea“ politicienilor.

Presa a scris în repetate rînduri despre modul cel puţin ciudat în care Chiş a obţinut doctoratul la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Judecătoarea s-a înscris la doctorat în anul 1995, cînd legea prevedea un termen de 3 ani pentru susţinere, conform Hotărârîrii Guvernului nr. 301/1996 privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102, din 20 mai 1996. Într-o Adresă trimisă la solicitarea lui Petre Maxim, UBB precizează: „Vă informăm că doctorandul Andreea Anamaria Chiş a fost înscris la doctorat în anul 1995, continuînd aceste studii, în regim cu taxă, din anul 2003“!

Conform informaţiilor furnizate de Petre Maxim pe site-ul ziardecluj, Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, „a fost exmatriculat din oficiu de la cursurile de doctorat de la UBB încă din noiembrie 2004, unde se înscrisese la 1 noiembrie 1998 (la trei ani după judecătoarea favorizată Chiş Andrea Annamaria)“! Cu alte cuvinte, aceeaşi lege care l-a exmatriculat pe Bogdan Olteanu nu a avut efect pentru Andreea Anamaria Chiş, cu toate că de la înscrierea acesteia la doctorat trecuseră aproape 20 de ani! Trecem peste faptul că mentorul judecătoarei a fost Pop Liviu, un profesor extrem de controversat, acuzat că a plagiat 200 de pagini dintr-o carte a prof. Aurelian Ionaşcu, dar şi pentru că a întemeiat o adevărată fabrică de doctorate pentru poliţiştii din Cluj.

Tatăl judecătorului Bogdan Mateescu a fost invalidat ca primar în Govora, pentru incompatibilitate

Evoluţia judecătorului Mihai Bogdan Mateescu i-a surprins pe mulţi dintre colegii săi, care-l ştiau de pe vremea cînd l-a atacat dur pe Cristi Danileţ cînd acesta făcea parte din CSM. Cine a avut curiozitatea să citească programul cu care Mateescu a candidat pentru a deveni membru CSM putea să observe că încă de atunci susţinea ideea ca şefii Inspecţiei Judiciare să poată fi schimbaţi de plenul CSM! Este important acest amănunt, dacă ne amintim că recent şase dintre membrii CSM s-au retras din plen pentru a împiedica exact o asemenea decizie, prin care Mateescu propusese ca întreaga conducere a Inspecţiei Judiciare să fie demisă chiar în timpul controlului efectuat la DNA!

Despre viziunea sa în ceea ce priveşte actul de justiţie, este deja celebră opinia lui Bogdan Mateescu despre avocaţi: „La noi avem «bune reputaţii» şi tot felul de chestiuni similare… Nu vreau să minimizez importanţa avocaţilor, respect foarte mult profesia de avocat – să ştiţi – la nivel teoretic. Dar nu mi se pare normal ca un membru al societăţii, fie el şi avocat, pe baza unei simple declaraţii, să aibă acces – fie ea şi pe propria răspundere – la un secret de stat“! Să auzi aşa ceva de la un judecător din cadrul CSM arată cît de departe sîntem de o justiţie echitabilă, în care avocatul trebuie să aibă acces liber la orice probă din dosar pentru a-şi formula o apărare reală.

Tatăl lui Bogdan Mateescu a candidat din partea PNL la primăria din Govora în anul 2016 pentru al patrulea mandat, însă ANI l-a declarat incompatibil. Motivul este unul extrem de grav: declararea în fals că nu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică, contrar Deciziei CNSAS apărute în Monitorul Oficial din 17 mai 2001:

Pentru o astfel de infracţiune, orice cetăţean poate fi sancţionat cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În cazul lui Mihai Mateescu, tatăl judecătorului CSM, nu s-a aplicat nici măcar măsura invalidării mandatului, fiind salvat de colegii fiului său, pe atunci magistrat în Vâlcea!

Numele judecătorului Mihai Andrei Bălan a apărut într-un dosar de şantaj şi trafic de influenţă

Deşi este foarte tînăr, judecătorul Mihai Andrei Bălan a fost ales în CSM, cu toate că numele său a fost vehiculat într-un dosar penal extrem de grav, în care avocata Elena Ramona Joldes a fost prinsă în flagrant în 28 aprilie 2014, în timp ce primea 12.000 lei despre care pretindea că urma să-i dea lui Mihai Andrei Bălan, care era preşedintele Judecătoriei Timişoara! Operaţiunea flagrantului a fost realizată cu sprijinul SRI, oprindu-se doar la anchetarea avocatei, deşi, în astfel de cazuri, investigaţiile trebuie să fie duse pînă la capăt pentru a se afla întreg lanţul de şpăgari, despre care avocata Joldes pretindea că ar fi fost implicaţi.

Ancheta a fost însă restrînsă la avocata Elena Ramona Joldes, ea fiind considerată ca fiind singura implicată în acest caz, pretinzînd eronat că ar avea legături de interese chiar cu preşedintele Judecătoriei Timişoara.

Aceştia sînt cei patru judecători din CSM care au votat în plen alături de procurori pentru respingerea totală a proiectului de modificare a legilor justiţiei. Că ar fi vorba despre propria convingere este greu de susţinut, mai ales după dezvăluirile judecătoarei Evelina Oprina, pe care le-am citat mai sus.

Însă, după cum se ştie, nu doar aceşti patru judecători s-au răzgîndit din motive rămase deocamdată necunoscute, însă bănuite. La cîteva zile, cînd s-a cerut un nou vot pe marginea proiectului lui Tudorel Toader, încă o judecătoare s-a răzgîndit: este vorba chiar despre preşedinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, cea care iniţial votase alături de judecătorii Gabriela Baltag, Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Tint, Evelina Oprina şi cei doi reprezentanţi ai societăţii civile, Victor Alistar şi Romeu Chelariu.

Cristina Tarcea a incitat judecătorii să boicoteze modificarea legilor justiţiei

Punctul culminant al dezbaterilor privind modificarea legilor justiţiei l-a reprezentat tocmai răzgîndirea Cristinei Tarcea, preşedinta ÎCCJ, care făcuse parte iniţial din grupul judecătorilor care votaseră pentru acest proiect al ministrului Toader, cu observaţii. În mod surprinzător, la numai cîteva zile, în 28 octombrie, pe Forumul judecătorilor, Cristina Tarcea postează un mesaj absolut ciudat, contrar opiniilor sale exprimate anterior:

Cristina Tarcea îi mulţumeşte public lui Augustin Lazăr, procurorul general al României („Mulţumesc din suflet pg-ului“ – pg, adică Parchetul General, n.n.)! În acelaşi timp, Cristina Tarcea scrie despre „ei“ şi „noi“ ca despre două tabere, uitînd că iniţial, la primul vot în CSM, preşedinta ÎCCJ făcea parte din tabăra lui „ei“, adică a celor care erau pentru modificările propuse de „mj“ (Ministerul Justiţiei):

„Dragii mei colegi! Nu are nici o importanţă faptul că cineva mă batjocoreşte pe mine sau pe alţii. Face parte din fişa postului să nu răspunzi atunci cînd educaţia şi bunul-simţ te împiedică să fii şi tu mitocan. Sunt pregătită pentru asta. Important este ca ei să nu-şi bată joc de noi, aşa cum doresc. Şi pentru asta trebuie să demonstrăm că suntem uniţi. Mulţumesc din suflet pg-ului şi csm-ului că au fost alături de mine, dar nu e suficient… avem nevoie de voi toţi. Lumea trebuie să ştie că desistarea din partea mj este o monstruozitate, dinainte plănuită. Nu trebuie să permitem intrarea în discuţii generale sau şi mai rău… pe fond. Şi sunt convinsă că principiul cooperării loiale nu este încălcat. Asta nu presupune ca ei să facă tot ce vor, iar noi să tăcem“.

Mesajul Cristinei Tarcea, deşi pare simplu, are totuşi elemente destinate „pentru cunoscători“, adresîndu-se acestora într-un mod aproape cifrat. De pildă, ce poate să însemne această propoziţie: „Important este ca ei să nu-şi bată joc de noi, aşa cum doresc. Şi pentru asta trebuie să demonstrăm că suntem uniţi“? Cine sînt „ei“ şi cine sînt „noi“? Cine îşi bate joc de cine? Cine să fie uniţi, împotriva cui şi, mai ales, pentru ce? Sper ca această ultimă întrebare să nu însemne o reluare a celebrei formule lansate de predecesoarea Cristinei Tarcea, fosta preşedintă ÎCCJ Livia Stanciu, care lansase „parteneriatul ÎCCJ – DNA“.

Trecerea în revistă a aspectelor de mai sus nu reprezintă altceva decît intenţia de a înţelege motivele care au dus la separarea celor două grupuri din CSM şi dacă nu cumva votul a avut în spate şi acţiuni ale unor „forţe oculte“ din acel „cîmp tactic“ despre care vorbea generalul SRI Dumbravă.

Exact aşa se foloseau şi dosarele SIPA: existau acolo informaţii despre magistraţi, pe care, la momentul potrivit, cineva le scotea pentru a fi puse în faţa celor care se ocupau de anumite dosare în care se doreau anumite sentinţe! În faţa acelor informaţii provenite de la SIPA, mulţi dintre magistraţi au înţeles că nu probele din dosare trebuie să conteze, ci dorinţele celor pe care îi reprezentau cei din „cîmpul tactic“!

Se dovedeşte încă o dată că, pentru a avea o justiţie liberă şi independentă, în care totul să se decidă doar în funcţie de probele din dosare, este nevoie ca în funcţiile de conducere şi de reprezentare din justiţie să fie promovaţi doar magistraţi care nu au schelete periculoase în dulap. Din păcate, Sistemul beneficiază încă de forţe oculte, aproape niciodată cunoscute opiniei publice, care se ocupă de „oamenii care ar putea servi la momentul potrivit interesele Sistemului“.

Şi, astfel, în loc ca magistraţii cu schelete în dulap să fie împiedicaţi să ocupe anumite funcţii, ei sînt promovaţi pentru a fi apoi folosiţi, şantajaţi sau manevraţi, în funcţie de interese ascunse, despre care opinia publică află foarte tîrziu sau chiar nu află niciodată. Iar în astfel de condiţii nu se poate vorbi despre o justiţie cu adevărat independentă.

Sursa: cotidianul.ro.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.