Dar să revenim la administraţia Trump, care în zilele acestea se formează. Din persoanele desemnate până în prezent, acestea sunt în majoritate conservatoare, dar a fost numit un demnitar şi un reprezentant al adversarilor lui din partidul republican.
Până în 20 ianuarie 2017, vom cunoaşte guvernul american în întregime, dar oricum acestea trebuie să aibă şi acordul Congresului, care este republican. Nu toţi reprezentanţii acestei practici au concepţii radicale, ci şi unii au vederi mai rezonabile, aşa că nu tot ce a promis Trump în campania electorală se va realiza. Astfel, într-un interviu recent, zidul cu Mexicul care urma să se execute în mandatul lui, s-a transformat în unele porţiuni în gard şi apoi Trump s-a întâlnit şi cu premierul Japoniei, care era speriat de moarte că SUA va denunţa acordul comercial cu această ţară. După întrevederi cu preşedintele ales, primul ministru al Japoniei a dat declaraţii încurajatoare, aşa că situaţia nu este aşa de disperată cum o văd unii.
Demonstraţiile de stradă aproape permanente nu pot împiedeca noua administraţie să se instaleze la Casa Albă. Se pare că partizanii doamnei Clinton, care a militat pentru toleranţă, au devenit, la rândul lor intoleranţi. Nu voi merge aşa de departe ca Mugur Ciuvică care declara, probabil şi datorită profesiei lui de bază, ca adepţii doamnei Clinton îi sprijină pe securiştii, respectiv soroşiştii de la noi, incluzând în această categorie pe Iohannis şi Cioloş. De aceea, Ciuvică s-a bucurat extrem de mult de victoria lui Trump. Acesta uită că în viaţa lui zbuciumată, acest lider de opinie în timpul guvernării Adrian Năstase a fost luat de pe stradă şi reţinut. Acum însă cântă pe partitura pe care o scrie din penitenciar Dan Voiculescu. Noi, românii avem nu numai conducătorii pe care îi merităm, dar şi canalele de televiziune preferate, care ne spală creierii cu succes, deoarece cititul a devenit operaţie dificilă pentru compatrioţi. Mai mult de o pătrime din cetăţenii adulţi, într-un an, nu au pus mâna pe o carte.
Dar să ne întoarcem la Statele Unite. Şi preşedintele Obama este încrezător că Donald Trump va respecta majoritatea angajamentelor internaţionale asumate de SUA, deci este nepotrivit să vedem viitorul numai în culori sumbre. S-a dovedit că preşedintele ce se va instala la Washington în luna ianuarie 2017 nu este omul lui Putin. Acestea au fost baliverne lansate de adversarii lui politici, dar probabil că, într-un fel, relaţiile Americii cu Rusia se vor îmbunătăţi, ceea ce nu este deloc un lucru rău. Nu am îndoieli că baza de la Deveselu, precum şi cea de la Aeroportul Mihail Kogălniceanu nu vor rămâne pe teritoriul României, după cum militarii americani nu vor lipsi din Marea Neagră. Sunt adeptul dictonului latin Si vis pacem, para bellum, adică dacă doreşti să previi un conflict trebuie să te pregăteşti să îi faci faţă, dacă acesta va izbucni. Apoi Israelul are un sprijin deplin din partea viitorului preşedinte.
Cu toate lipsurile democraţiei americane, aceasta este cea mai importantă din lume, aşa că nu pot să văd viitorul relaţiei româno-americane într-o stare de involuţie.
Americanii au şi o opinie publică foarte puternică. Nici preşedintele ţării, cu toate că are multe prerogative constituţionale, nu poate să facă ceea ce vrea.
Să nu uităm nici faptul că numai datorită sistemului electoral american, complex şi complicat, Donald Trump a câştigat alegerile. La votul popular, majoritatea cetăţenilor au ales-o pe doamna Clinton. Trebuie subliniat şi faptul că democraţii, minoritari în ambele camere ale legislativului american, reprezintă totuşi o forţă politică puternică de care va trebui să ţină seama noul lider american. Dumnezeu să ajute America şi sub conducerea lui Donald Trump!
Adrian Man
