Dosarul Referendum 2012 de la Cluj se apropie de o sentinţă definitivă şi irevocabilă. La ultimul termen de apel, avocaţii inculpaţilor au cerut achitarea fiecăruia dintre persoanele implicate. Unul dintre motivele precizate la termen consta în faptul că tot acest dosar este o răzbunare a unui procuror pentru că tatăl unuia dintre inculpaţi i-ar fi retras în trecut o distincţie.
Dosarul în care fiul vitreg al fostului ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, judecat pentru fraude la referendumul din 2012, se apropie de final. Vorbim de Dumitru Samson, cel care este acuzat de procurori că ar fi făcut promisiuni electorilor în vederea obţinerii de voturi favorabile la referendumul ce avea ca scop demiterea preşedintelui României de atunci, Traian Băsescu. Pe rolul Curţii de Apel Cluj, acesta alături de ceilalţi inculpaţi din dosar au contestat sentinţa de fond dată de Tribunalul Cluj.
La penultimul termen din dosarul ajuns la Curtea de Apel Cluj au fost audiaţi mai mulţi martori de etnie rromă din zona Pata Rât care au relatat cum au fost abordaţi şi răsplătiţi pentru a mobiliza comunitatea din care făceau parte la secţiile de votare în ziua cu referendumul. Audierea acestora s-a făcut la cererea co-inculpatului din dosarul lui Samson, liderul rromilor din Cluj-Napoca, Hanzi Nicuşor Ştefan. Însă la sfârşitul lunii martie avocaţii inculpaţilor au cerut achitarea fiecăruia din dosar.
În contradicţie cu aceştia, procurorul a cerut respingerea apelului formulat de inculpaţi şi menţinerea sentinţei dată de instanţa de fond.
Avocatul lui Samson: Acest dosar a fost o răzbunare
În prezent Dumitru Samson se află în Penitenciarul din Rahova unde îşi ispăşeşte o sentinţă dintr-un alt dosar. Lipsind la termenul de la Curtea de Apel Cluj, avocatul său a vorbit în numele acestuia cerând desfiinţarea completă a sentinţei de fond.
„Instanţa de fond a refuzat să administreze alte probe decât cele din dosar. Astfel, Samson nu apare pe nicio înregistrare telefonică ci doar în câteva convorbiri dintr-un alt dosar. Toate înregistrările făcute de alte organe de cercetare sunt nule. Deci şi acele convorbiri nu ar trebui să mai existe. Nu există nici o altă probă împotriva lui Samson ” a explicat avocatul .
În continuare acesta a argumentat că întregul dosar s-a bazat pe interese politice şi de trimitere în judecată tendenţios pe Samson Dumitru fiind fiul vitreg al lui Cornel Dobriţoiu.
„Tatăl lui Samson i-a retras gradul procurorului Şelaru, cel care a instrumentat acest dosar. Procurorul trebuia să se recuze şi n-a făcut-o. De asemenea au existat o mulţime de alte probe propuse de procuror care au fost respinse înainte de trimiterea în judecată întocmai pentru că nu erau valide.
În realitate, în acea perioadă, Samson s-a ocupat doar de sediul de partid şi câteva secţii de votare. Exista un zvon cum că sediile de partid urmau să fie atacate. Astfel că Samson a venit de la Bucureşti cu Vitto Nicholas şi Gigi Daniel Chiras. La rândul lor, cei doi au apelat la alţii pentru asigurarea siguranţei ”
Nu există nici o probă că Samson a îndemnat lumea la vot. Samson este un om care a studiat în străinătate. Este foarte greu de crezut că acesta ar fi venit în ţară şi ar fi avut resursele necesare pentru a mobiliza nouă milioane de votanţi.
Războaiele Dobriţoiu-Şelaru
În prezent procurorul care a instrumentat rechizitoriul în cauză a renunţat la funcţie şi a devenit judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. Pe numele său întreg Horia Valentin Şelaru a fost avansat în grad exact în perioada regimului Băsescu. Coincidenţă sau nu, referendumul era pentru demiterea lui Traian Băsescu. Concret, acesta a obţinut în 2011 gradul de locotenent colonel direct de la cel de sergent major. Şelaru a rămas însă fără acest grad, în urma unei decizii din 2012 a ministrului USL al Apărării, liberalul Corneliu Dobriţoiu. Un an mai târziu, fiul vitreg al lui Dobriţoiu, Samson Dumitru este trimis în judecată în dosarul Referendum Cluj.
Atanasiu a dispărut din dosar
Tot în acest dosar ”contestat” au mai existat anumite aspecte surpriză. Procurorii DNA Cluj l-au acuzat pe Teodor Atanasiu de “folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase de natură electorală partidului politic din care face parte, prevăzută în art. 13 din Legea 78/2000, oferire sau dare de bani, bunuri sau alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni”. Dumitru Samson, fiul vitreg al ministrului MApN, era acuzat de trafic de influenţă, promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. În cadrul aceleiaşi anchete mai era acuzat Măgurean Bogdan, reprezentant al unei societăţi comerciale de pază şi protecţie, în sarcina căruia s-au reţinut cumpărare de influenţă, complicitate la promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.
Pe parcursul procesului, Teodor Atanasiu a dispărut din boxa acuzaţilor.
Pe Dobriţoiu l-au împachetat între timp
Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost condamnat definitiv, în 2016, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Case pentru generali”, în legătură cu achiziţionarea în condiţii ilegale a unei locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat.
Completul de cinci judecători condus de Livia Stanciu respins apelul declarat de DNA şi de inculpaţii din acest dosar, fiind menţinută în mare parte sentinţa dată de un alt complet de magistraţi în martie 2015.
Singura modificare a sentinţei a fost faptul că Francisc Radici şi Constantin Năstase, condamnaţi la câte 2 ani, 2 luni şi 20 de zilei închisoare cu suspendare, nu vor mai trebuie să presteze 60 de zile în folosul comunităţii.
În rest, a rămas vigoare sentinţa de la fond, respectiv condamnarea lui Corneliu Dobriţoiu la un an închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice şi participaţie improprie la fals intelectual, cu un termen de încercare de 3 ani.
În acelaşi dosar erau inculpaţi şi generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei Domenii şi Infrastructuri din MApN la data faptelor, şi gen. mr. (r) Floarea Şerban, şef al Direcţiei Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN la data faptelor, au fost achitaţi.
Liderul rromilor din Pata Rât, Hanzi vrea şi el achitare
Un alt inculpat din dosar este Nicuşor Hanzi. Acesta a fost, timp de mai mulţi ani, liderul rromilor din Cluj-Napoca, în special a celor din Pata Rât. În rechizitoriu, procurorii îl acuzau pe acesta de influenţarea oamenilor în ziua referendumului. Amintim aici că în urmă cu câteva săptămâni, Gazeta de Cluj relata de la proces ce informaţii au prezentat martorii în timpul audierii.
Gheorghe Ciorbă şi Lăcătuş Angheluţiu(martorii audiaţi anterior) au declarat în faţa instanţei că au fost abordaţi de Hanzi pentru a mobiliza comunitatea de rromi din Pata Rât în ziua referendumului. Aceştia susţin că au primit de ”niste tipi” câte 100 de lei de benzină, iar ulterior, după ce rromii au votat, au mai primit aproximativ 1.000 de lei pentru a cumpăra mici şi bere celor ce au fost la secţia de votare.
Ciudat este că niciunul dintre ei nu ştia ce înseamnă un referendum, iar în faţa instanţei au declarat că în opinia lor se vota un reprezentat care să facă o schimbare ”pentru o viaţă mai bună”.
Ciorbă: Nicuşor Hanzi m-a sunat şi m-a întrebat dacă sunt oameni ce vor să voteze. Arăt că am fost în 2012 şi sunt în prezent lider al rromilor din Pata Rât. Hanzi mi-a vorbit de posibilitatea sa de a pune la dispoziţie un microbuz care să îi transporte pe oamenii din comunitate la secţiile de votare pentru a-şi exercita acest drept. Astfel, m-am întâlnit cu trei băieţi la benzinăria OMV. Aceştia mi-au spus că pot să trimită un microbuz în sensul mai sus arătat. Am primit de la aceştia un milion de lei(vechi) pentru combustibil şi m-am dus în comunitate să văd dacă sunt doritori să voteze. Ulterior am comunicat prin telefon că sunt oameni ce vor să facă asta. Nu s-au făcut promisiuni în vederea exercitării dreptului de vot, dar după ce s-a votat am primit suma de aproximativ 1.000 de lei din care am cumpărat mici şi bere pentru rromii ce au fost la vot. Îmi amintesc că din acele produse au beneficiat şi rromi ce nu au votat, inclusiv copii. Aşa e la noi. Când e mâncare se adună lumea. Şi eu personal am votat atunci. Am votat ca să se schimbe ceva în comunitatea noastră. Le-am spus la oameni să voteze pe cine consideră ei că îi poate reprezenta.
Judecător: Ştiţi ce e acela referendum ?
Ciorbă: Nu ştiu ce înseamnă şi nici pentru ce s-a organizat. Eu când am votat, mi s-a dat un buletin de vot.
Astfel din declaraţiile acestora rezultă că oamenii nu ştiau ”cu cine să voteze” şi că ”votau pentru ca cineva să îi reprezinte”, în vreme ce un buletin de vot în caz de referendum are două casete cu răspunsurile ”da” şi ”nu” poziţionate sub întrebarea ce are ca scop consultarea populaţiei. Prin urmare, nu existau liste cu politicieni sau chenare cu candidaţi pentru o anumită funcţie. Scopul acelui referendum era de a lăsa populaţia să decidă dacă Traian Băsescu trebuia să fie revocat sau nu din funcţia de preşedinte al României.
„Nicuşor Hanzi a fost trimis în judecată pentru că a promis foloase şi de fapt a fost condamnat pentru dare de mită. Acesta este un prim aspect foarte important. Nicăieri nu reiese din declaraţii că Hanzi ar fi îndrumat rromii să voteze într-un anumit fel, dimpotrivă acesta doar a asistat la discuţii cu privire la îndemnul oamenilor de a vota, indiferent de opţiunea aleasă.
Micii şi berea nu s-au oferit înainte de vot, nici în timpul procesului de votare ci după ce s-au închis secţiile.
Din cele 104 persoane despre care s-a spus că au fost duse să voteze, doar 30 au votat efectiv. Iar din acele 30 de persoane, culmea, au fost audiate doar patru. În mod greşit instanţa a de fond a interpretat faptele ” argumentează apărătorul lui Hanzi.
În continuare avocatul a precizat că de la ultima condamnare, în 2010 şi până în prezent Hanzi nu a avut un caracter infracţional. Cu privire la acuzaţiile de constituire grup infracţional, avocatul susţine că procurorii au lansat superficial această acuzaţie, fără a proba în rechizitoriu elemente esenţiale precum: data sau perioada constituirii grupului, cine şi când a aderat la acesta şi care sunt faptic infracţiunile comise de membrii.
Pentru toate aceste aspecte, reprezentantul în instanţă al lui Nicuşor Hanzi a cerut achitarea.
Pedepsele de la fond:
- Samson Dumitru condamnat la 2 ani şi 6 luni cu executare;
- Nica Tudorel condamnat la 3 ani cu suspendare;
- Buţu Constantin condamnat la 3 ani cu suspendare;
- Nicholas Vitto condamnat la 6 ani(dat fiind că avea o condamnare anterioară şi s-au contopit pedepsele);
- Măgurean Cristian Bogdan condamnat la 2 ani şi 6 luni cu suspendare;
- Hanzi Nicuşor condamnat la 3 ani şi 10 luni cu executare (dat fiind că avea o condamnare anterioară şi s-au contopit pedepsele);
[…] citeste mai mult aici […]