Sebastian Popa, clujeanul care i-a ţepuit pe nemţi cu trei milioane de euro judecat pentru delapidare

579

Judecătorii clujeni au decis să îl trimită în judecată pentru delapidare pe afaceristul clujean Sebastian Popa. Anul trecut el a mai primit o condamnare la Curtea de Apel Cluj pentru că a înşelat o firmă germană cu aproape trei milioane de euro. Popa este acuzat de procurorii DNA că a dat un tun de aproape  3 milioane de euro. Pentru a-i determina pe reprezentanţii firmei germane să-i acorde împrumutul, Popa Sebastian a prezentat, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective.

 

La sfârşitul lunii trecute, magistraţii de la Tribunalul Cluj au emis o sentinţă în şedinţa de cameră preliminară prin care îi trimit în judecată pentru delapidare pe afaceristul clujean Sebastian Popa şi pe Popa Gabriela Maria pentru delapidare şi complicitate la această faptă. ”Constată că instanţa Tribunalului Cluj este competentă din punct de vedere material şi teritorial de a soluţiona prezenta cauză. În baza art. 345 alin. 1, rap. la art. 346 alin. 2 din Codul de procedură penală, respinge cererile şi excepţiile formulate de către inculpata Popa Gabriela Maria, domiciliată în Cluj-Napoca, jud. Cluj, pentru constatarea nelegalităţii actului de sesizare a instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi pe cale de consecinţă, constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 655/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii Popa Sebastian având ultimul domiciliu cunoscut în Cluj-Napoca, jud. Cluj, trimis în judecată, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la delapidare în formă continuată (…) şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, (…) şi Popa Gabriela Maria, domiciliată în Cluj-Napoca, jud. Cluj, trimisă în judecată, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de delapidare (…), urmând ca primul termen de judecată să fie stabilit la rămânerea definitivă a prezentei. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, azi 25.04.2017”, arată soluţia instanţei.

 

Afaceri cu soţia

Sebastian Popa împreună cu soţia lui, Gabriela Maria, au încheiat cu firma Aristos Industrial SRL un contract prin care societatea cumpăra de la cei doi patru suprafeţe de teren, constând în cota de 6. din 23.307 mp, din CF 70.174 Almaşu Mare, 14.099 mp, din CF 70.184 Almaşu Mare, cota de 3/4 din 7.194 mp, din CF 70.239 Almaşu Mare şi 8.631 mp, din CF 70.187 Almaşu Mare. Însă, firma respectivă le aparţinea celor doi Popa.

În acelaşi timp, Sebastian Popa era acţionar majoritar la două societăţi din Cluj Napoca care se ocupau cu extragerea pietrei din cariere. Este vorba de firmele Prostein şi Agremin Exploatare SRL, ambele falimentate. Prima a acumulat datorii de peste 21 de milioane de lei, iar cea de-a doua de aproape trei milioane de lei. Printre asociaţii şi administratorii din cadrul firmelor menţionate anterior se numără Răzvan Ponoran, fiul primarului din oraşul Zlatna. De altfel o parte din terenurile cu care afaceristul clujean i-a momit pe nemţi se află lângă oraşul Zlatna.

Ulterior, în tabelul preliminar al creanţelor deschis la firma Prostein, cealaltă firmă a lui Popa, SC Agremin Exploatare, s-a înscris cu o creanţă acceptată în valoare de 753,026.76 de lei, iar SC Aristos Industrial cu una de 650.000 de lei. De asemenea, Sebastian Popa, ca persoană fizică, s-a înscris în tabel cu o creanţă în valoare de 22.678.450 de lei.

Potrivit ultimului raport de insolvenţă, făcut de practicianul în insolvenţă clujean Marius Grecu, la Prostein SRl, ”singurele bunuri care se află în patrimoniul societăţii debitoare sunt 4 telefoane mobile”.

 

Momeală de trei hectare

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în 2009, la înfiinţarea SC Prostein SRL Cluj, societate româno-germană de exploatare a pietrei pentru construcţii, şi, ulterior, pe parcursul funcţionării acesteia, inculpatul Popa a indus şi menţinut în eroare firma parteneră din Germania, SHB Scotterwerke Hohenlohe Bauland GMBH & Co KG, care a acordat un împrumut de 2.770.000 euro, nerecuperat până în acest moment.

„Inculpatul Popa a promis, în mod mincinos, că va echivala finanţarea făcută de partenerul german de asociere cu terenuri în suprafaţă de 17 hectare situate in comuna Almaşu Mare, judeţul Alba, pe care le-ar fi achiziţionat anterior, prin act autentic, în schimbul sumei totale de 1.835.000 euro. Pentru a-i determina pe reprezentanţii firmei germane să acorde finanţarea de 2.770.000 euro, inculpatul i-a prezentat partenerului german de asociere, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective”, arată procurorii.

Reprezentanţii SAB Scotterwerke Hohenlohe Bauland GMBA&CO KG Industrie Park Germania (SHB) au venit în România, Popa Sebastian le-a prezentat un drum de acces către cariera de piatră şi o hartă pe care era haşurat un teren ce pretindea a fi al lui şi care conţinea şi acel drum de acces. S-a demarat înfiinţarea unei noi societăţi, Prostein SRL România, de întocmirea actelor urmând să se ocupe Popa Sebastian şi doi avocaţi ce reprezentau societatea germană. Pe 16 iunie 2009, au fost trimise pe e-mail trei contracte de vânzare cumpărare, scanate, ce făceau dovada că Popa Sebastian era proprietarul terenului prezentat şi care urma să reprezinte aportul adus de el în cadrul societăţii. În mai 2009, s-au încheiat două contracte de credit. Unul între SHB şi Prostein România, prin care SHB acorda un credit în valoare de două milioane de euro Prostein România pentru demararea activităţii de producţie şi funcţionarea societăţii. Tot la această dată s-a încheiat un contract de credit între Prostein România şi Popa Sebastian, prin care Popa Sebastian acorda un credit în valoare de două milioane de euro acestei societăţi, după ce va înstrăina un teren în suprafaţă de 27,25 de hectare. În contract se stipula că practic, Popa Sebastian fie aduce acea suprafaţă ca aport în natură, fie aduce suma de două milioane de euro ce reprezenta creditul acordat de SHB.

La un moment dat s-au făcut presiuni asupra lui Popa Sebastian pentru a aduce terenul ca aport la capitalul societăţii, ca urmare s-a semnat un contract de vânzare-cumpărare între Popa Sebastian, soţia sa şi Prostein România, prin care se înstrăina terenul respectiv către Prostein. În martie 2010, reprezentanţii SHB au constatat că Prostein România nu e proprietarul suprafeţei de teren cumpărate de la Popa Sebastian şi au făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, plângere care a fost declinată mai departe către DNA Cluj.


Schemă de efect

Schema pusă la cale de Popa a fost simplă şi de efect. El a prezentat, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective. În cursul lui decembrie 2008, ca urmare a publicării pe internet a unui anunţ de publicitate de către societatea germană Prostein referitor la vânzarea unei instalaţii de concasare a pietrei, reprezentanţii acestei societăţi află de existenţa unui cetăţean român, Popa Sebastian, care ar fi interesat de achiziţionarea instalaţiei, dar care nu avea resursele financiare nici pentru a o cumpăra, nici ca să o exploateze.


Dosar slăbit de anchetatori

Pe de altă parte, avocatul lui Popa Sebastian a găsit slăbiciunile din dosarul de anchetă al procuraturii, formulând astfel o excepţie a nelegalităţii sesizării în instanţă, prin care susţine că sesizarea din instanţă nu e făcută conform legii şi cere dispunerea restituirii dosarului organelor de urmărire penală în vederea refacerii acestuia. Avocatul consideră că există grave carenţe atât raportat la modul de descriere a faptelor, la încadrarea juridică, cât şi la modul de administrare a probelor pe care se bazează învinuirea. Astfel, din secţiunea “Starea de fapt” rezultă că starea de fapt nu corespunde încadrării juridice din actul de sesizare. În rechizitoriu de vorbeşte despre inducerea şi menţinerea în eroare a reprezentanţilor firmei germane, care s-a realizat în mai multe etape succesive pentru a determina înfiinţarea societăţii, finalizarea actelor, furnizarea liniei tehnologice. Cu toate că în cuprinsul rechizitoriului sunt expuse fapte ce întrunesc elementele infracţiunii de înşelăciune în convenţii, nu s-a dispus urmărirea penală pentru această infracţiune. De asemenea, starea de fapt descrisă în rechizitoriu se bazează exclusiv pe declaraţiile reprezentanţilor SHB, care au fost audiaţi în faza actelor premergătoare în calitate de martori, fără ca aceştia să fi depus jurământul prevăzut de Codul de procedură penală.

Sebastian Albescu

2 COMENTARII

  1. deci pana la urma este la inchisoare sau nu.
    ceea ce scrieti aici este in contradictie cu un alt material al dvs din 2016

LĂSAȚI UN MESAJ