Securitatea vrea să-și acopere urmele. Judecătoarele Botezan și Siserman, numite să-l termine pe Rareș Pop

1387

În luna septembrie are loc apelul în dosarul în care Rareș Pop, fostul șef al ISCTR Cluj este judecat pentru fapte de corupție. Culmea, dosarul va fi judecat de către judecătoarele Elena Botezan, cea care i-a construit dosarul lui Rareș Pop pe vremea când aceasta era procuror DNA și de către Sorina Siserman care a judecat dosarul Fany în care patronul Ștefan Cadar l-a denunțat pe Rareș Pop. Astfel că, acest complet de magistrați nu numai că este incompatibil, ci această manevră de distribuire ”aleatorie” a completului de judecată are ca scop clar distrugerea lui Rareș Pop.

După ce a fost introdus în 2004, sistemul informatic de repartizare aleatorie a dosarelor către completele de judecată ”ECRIS” a fost repede ”citit” de băieţii deştepţi, cu interese în darea de sentinţe pe placul lor. Deşi de-a lungul anilor s-au făcut multe analize şi rapoarte, ECRIS este la fel de vulnerabil şi astăzi. Direcţionarea cauzelor către complete ”alese” de binouml SRI-DNA este încă posibilă, cel mai nou exemplu este dosarul în care Rareş Pop este acuzat de fapte de corupţie.

În urma sentinţei din august 2017, dată de magistratul Nora Boiciuc de la Tribunalul Cluj prin care l-a condamnat pe Rareş Pop la pedeapsa de 4 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, fostul şef al ISCTR Cluj a făcut apel, primul termen de judecată va avea loc în 11 septembrie 2018 la Curtea de Apel Cluj. Culmea, dosarul va fi judecat de judecătoarele Elena Botezan şi Sorina Siserman, incompatibile să soluţioneze această cauză.

Rareş Pop este judecat în baza unui dosar instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, iar Elena Botezan a construit acest dosar pe vremea când era şefă a DNA Cluj.

Şi judecătoarea Sorina Siserman este în incompabilitate de a judeca această cauză, deoarece a judecat dosarul Fany în care patronul Ştefan Cadar l-a denunţat pe Rareş Pop. DNA Cluj s-a folosit de denunţul formulat de Cadar şi au construit un dosar împotriva lui Pop, reuşind arestarea şi trimiterea în judecată a acestuia pentru acuzaţiile de luare de mită şi abuz în serviciu. Ulterior, Ştefan Cadar, cel care a formulat denunţul împotriva lui Pop a schimbat considerabil declaraţia sa cu privire la suma de bani pe care a susţinut iniţial că i-ar fi dat-o lui Pop şi a declarat că acei bani erau strict pentru a cumpăra cadouri de Crăciun unor copii nevoiaşi.

 

Rareş Pop: Există foarte mari semne de întrebare cu privire la acest complet

Rareş Pop a vorbit pentru Gazeta de Cluj despre dosarul în care este implicat şi despre completul de judecată ales pentru a judeca apelul:

”Doamna Botezan a făcut dosarul Fany şi o mare parte din interceptări, aproape patru luni de zile, doamna Botezan a fost cea care a solicitat instanţei de la Tribunal să-mi dea mandat de interceptare. Bineînţeles, în momentul când am auzit de complet m-a făcut să zâmbesc, cel puţin. În momentul în care m-a sunat avocatul şi mi-a zis că în complet e doamna Botezan şi doamna Siserman am început să râd şi am zis că mi se pare… corect să am parte de asemenea complet. Sunt convins că doamna Botezan cu siguranţă se va abţine, legat de doamna Siserman, eu personal nu am avut tangenţe cu dânsa şi nu îmi permit să spun absolut nimic din punctul acesta de vedere, doar că doamna Siserman a judecat dosarul Fany, iar în dosarul Fany a existat o adresă de la DNA prin care DNA solicita să i se înjumătăţească pedeapsa datorită faptului că acest personaj a făcut o delaţiune mincinoasă din arest prin care oarecum a fost salvat. Delaţiunea a fost acceptată de DNA şi mai mult, adresa făcută de DNA către Siserman care a fost acceptată de către instanţă. Or, eu din start în acest proces aş porni cu un mare handicap”, spune Rareş Pop.

Cu privire la o eventuală strămutare a cauzei, Rareş Pop a declarat că.

”Am vorbit cu avocaţii mei şi o să vedem dacă acest complet va rămâne. Cu siguranţă vom cere strămutare sau vom  încerca să obţinem o recuzare. Cel puţin, pe mine, nu mă interesează persoana care mă va judeca, dar dorinţa mea e să fiu judecat pe probe pentru că în dosarul meu există exclusiv păreri personale. Eu, se pare că, la procesul de fond eu am participat la un proces diferit faţă de judecătorul cauzei, un exemplu clar este că persoana vătămată din infracţiunea de şantaj a repetat de patru ori – şi există înregistrare – că nu l-am ameninţat cu schimbarea din funcţie, iar doamna judecător a reţinut infracţiunea de şantaj că l-am şantajat prin ameninţare cu schimbarea din funcţia de conducere. Or, din pucntul meu de vedere, consider că decizia este extrem de criticabilă, motivpentru care am declarat apel şi aştept să înceapă procesul la Curtea de Apel”.

În încheiere, Rareş Pop spune că nu-şi doreşte altceva decât să fi judecat pe probe.

”Din punctul meu de vedere cred că acest complet se va schimba, bineînţeles. Pur şi simplu vreau să fiu judecat de nişte judecători care nu au avut tangenţe cu dosarul meu, sau cu dosarul Fany . Să fiu judecat pe probe, nu-mi doresc altceva. Chiar ştiu în viaţa asta să-mi asum absolut orice lucru pe care l-am făcut, dar există foarte mari semne de întrebare cu privire la acest complet şi o să fac toate demersurile legale ca să mă judece cineva care nu are tangenţă cu povestea Fany sau dosarul meu”, mai declară Rareş Pop.

 

Poziţia avocatului Tiberiu Ban

Tiberiu Ban, avocatul ce l-a reprezentat şi în primă înstanţă pe Rareş Pop a declarat că nu poate să se pronunţe dacă cele două judecătoare sunt incompatibile sau nu, considerând că este prematur.

”Această incompatiblitate presupune o anumită situaţie care exclude din activitatea judiciară o persoană şi aici este diferenţa faţă de strămutare când este exclusă toată instanţa. Deci incompatibilitatea priveşte o situaţie personală. Acum eu nu vreau să mă pronunţ şi să reţineţi că dacă cele două doamne judecător sunt sau nu sunt incompatibile, întrucât dânsele, în principiu, pot să formuleze cere de abţinere. Abţinerea primează faţă de recuzare care este a doua posibilitate de îndepărtare din cauză. Eu cred că e prematur să discutăm deocamdată până nu ştim poziţia celor două doamne magistrat. Şi dacă susbzistă această situaţie, oricum eu trebuie să discut cu clientul meu, şi vom face publică o asemenea poziţie după ce vom ajunge la un anumit punct de vedere pentru că ce-mi cereţi acum, vă daţi seama că devansează mult dreptul meu de a mă pronunţa acestei situaţii. La nivel de principiu, o incompatibilitate este o stare de fapt ce exclude din activitate persoana care se află în această situaţie. Nu pot să mă pronunţ dacă cele doamne sunt sau nu sunt incompatibile, urmează să luăm o decizie după ce voi discuta cu domnul Rareş. Asta este şi poziţia dânsului”, a declarat avocatul Tiberiu Pop.

 

CSM: Apare posibilitatea ”dirijării”

De-a lungul anilor au existat nenumărate rapoarte ale diferitor instituţii care descriau deficienţe şi modalităţile prin care sistemul electronic de repartizare a dosarelor era fentat.

Încă din 8 ianuarie 2009, fostul ministi al Justiţiei, Cătălin Predoiou a declarat că are informaţii că sistemul informatic integrat de la instanţe ”ECRIS” este manipulat pentru a fi distribuite cauzele la anumiţi magistraţi, ceea ce a dus la un raport al CSM pe această temă. Astfel, cu ocazia acestui control, raportul consemna că în ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a cauzelor, au fost constatate, pe de o poarte, deficienţe cu caracter tehnic, iar pe de altă parte, nerespectarea în unele cazuri a procedurii de utilizare a sistemului ”ECRIS”, cu consecinţe  negative asupra obiectivităţii constituirii completelor de judecată.

Apoi, în Raportul său pe 2011, Curtea de Conturi consemna că ECRIS prezintă „carenţe în mecanismul de înregistrare a numărului unic de dosar şi repartizare aleatorie a primului termen” existând riscul „dirijării” dosarelor către anumite complete de judecată. În Raport stă scris negru pe alb că ECRIS „permite unui justiţiabil să investească instanţa cu mai multe dosare, având acelaşi obiect, consecinţele acestui mod de lucru conducând la existenţa unor riscuri în activitatea jurisdicţională, în sensul că apare posibilitatea „dirijării” doar a unuia dintre multiplele dosare cu care a fost învestită instanţa în aceeaşi speţă, urmată de renunţarea la celelalte, cu ocazia primului termen. Prin aceste dosare, „construite” artificial, se denaturează statistica oficială a dosarelor, pe total, pe tipuri de cauze şi pe judecător etc.”.

 

Comisia SRI a aflat cum funcţionează metoda „Coperta”
Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, le-a explicat anul trecut membrilor Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI metoda „Coperta”, folosită pentru ca, prin repartizarea aleatorie a dosarelor în Justiţie, acestea să ajungă la „anumite complete de judecată”.
„Domnul Puţura ne-a explicat cum este cu repartizarea aleatorie, cu cazul dosarelor din Justiţie, cum se face prin calculator şi ne-a explicat destul de clar cum se poate ca grefierul să distribuie anumite dosare către un anumit complet de judecată. Ne-a explicat cum se poate merge cel puţin pentru cazurile de arest preventiv, cunoscându-se care sunt completele pregătite şi în sensul acesta se poate ajunge exact în ziua D pentru a ajunge la un anumit complet. Ne-a explicat şi cum este metoda „Coperta”, am pus o serie de întrebări, am reuşit până la urmă să înţelegem la ce se referea când spunea despre metoda „Coperta” şi cum se poate ca această distribuţie aleatorie a dosarelor către anumite complete de judecată să ajungă exact acolo unde se doreşte”, a spus în octombrie 2017, preşedintele comisiei, Claudiu Manda, după şedinţa în care Puţura a fost audiat pentru a doua oară de către Comisia SRI, pe parcusul a aproximativ şase ore.

 

Cum se „fentează” repartizarea aleatorie şi dosarul ajunge la completul „ales”
Sistemul ECRIS este operat, de obicei, la nivelul instanţelor , potrivit Raportului Inspecţiei Judiciare, de grefieri şefi, aceşti fiind oamenii cheie în „păcălirea” distribuirii aleatorii. De altfel, Referatul DNA în cazul celor două judecătoare de la Tribunalul Bucureşti , Antonela Costache şi Viorica Dinu, arestate preventiv, în 2013, sub acuzaţia că ar fi primit mită de la fratele omului de afaceri Dinel (Staicu) Nuţu, a arătat că ele apelau la grefieri pentru manipularea sistemului informatic, pentru a ocoli repartizarea aleatorie a dosarului, scrie evz.ro.

  • „Metoda” de manipulare porneşte de la judecătorul de serviciu, care primeşte cererile de trimitere în judecată adunate peste zi şi le trimite operatorului. În mod normal, el ar trebui să atribuie imediat un număr de înregistrare fiecărui dosar, care să reflecte ordinea în care au ajuns, procedură ce trebuie făcută înaintea introducerii dosarelor în ECRIS.
    ● Pentru a „fenta” repartizarea aleatorie, aceste numere de înregistrare nu se pun pe dosare din start, iar operatorul introduce numerele neasociate cu un dosar în ECRIS.
    ● După ce sistemul repartizează un complet de judecată pentru fiecare număr de înregistrare, operatorul atribuie dosarele acelor numere de înregistrare care au primit un complet „favorabil” sau „nefavorabil”, în funcţie de interes. După cum spuneam, pentru această metodă este nevoie de complicitatea unui grefier sau a persoanei care operează sistemul informatic. Odată asigurată această complicitate, lucrurile devin destul de simple.

 

 

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ