Senatorul clujean Vasile Ilea invocă aberaţii pentru interzicerea bărcilor pe Tarniţa

Intrat în primul său mandat de senator, social-democratul Vasile Ilea are la activ în primele 6 luni de mandat trei întrebări formulate în plenul Senatului. Una dintre acestea, verificată amănunţit se dovedeşte a fi total neîntemeiată şi –să zicem- ipocrită.

Ai barcă pe Tarniţa, n-o folosi!

În urmă cu două luni, Ilea i-a semnalat ministrului Apelor şi Pădurilor, Adriana Petcu, faptul că pe Tarniţa şi Fântânele se navighează ilegal.

„Doamnă ministru, domnilor colegi, doresc să vă expun o problemă extrem de importantă din judeţul Cluj, pentru care nu s-au găsit încă soluţii, deşi trenează de ani de zile.

În cazul celor două amenajări hidrografice: lacurile Tarinţa şi la Fântânele, nu se respectă normele legale privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice, care interzic categoric intrarea pe suprafaţa acestor arii şi practicarea sporturilor cu mijloace motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili.

Proprietarii de bărci cu motor şi skijeturi continuă să sfideze normele legislative şi circulă nestingheriţi pe suprafaţa acestor amenajări hidrografice, din care se asigură apa potabilă pentru o mare parte a locuitorilor din judeţele Cluj şi Sălaj. În ciuda faptului că legislaţia este foarte clară, nimeni nu le aplică nici o sancţiune, nimeni nu intervine în nici un fel. Dimpotrivă, din informaţiile pe care le deţin, atât Garda de Mediu cât şi primăriile din zonă, Căpitănia Dej şi chiar şi Consiliul Judeţean Cluj încurajează fenomenul, pe considerentul că zona Fântânele-Beliş ar fi o zonă de agrement” punctează Ilea în Senatul României.

Mai mult sau mai puţin relevant este faptul că însuşi membrii din familia lui Vasile Ilea s-au plimbat cu bărci cu motor pe Tarniţa. Tatăl acestuia a dobândit în urmă cu mulţi ani un permis de navigare pe care l-a folosit întocmai în zona menţionată de fiul său. Oare fauna şi flora, apa potabilă pentru Cluj şi Sălaj, nu era atunci afectată ?

Ce spune legea şi care e problema cu poluarea…

Sună de bun augur o măsură care poate combate poluarea apelor. Cu toate acestea, consultând un specialist în domeniu aflăm că lucrurile nu stau deloc aşa.

„Ambarcaţiunile cu motor termic nu pot polua sub nici o formă. Celelalte, chiar dacă prin defecţiuni au scăpări de motorină, benzină sau ulei, substanţele rămân la suprafaţa apei, în nici un caz nu se infiltrează în adâncul apei. E ca şi cum ai pune picăturile de ulei în pahar. Se amestecă? Nu. Din câte ştim noi, în ceea ce priveşte Lacul Tarniţa nu a fost niciodată problema de a polua sau afecta fauna şi flora din acel mediu înconjurător, ci mai degrabă un grupuleţ de oameni se arată deranjat că pe timp de vară zona este populată, iar oamenii se plimbă, cum zicea şi senatorul cu skijetul şi barca, sau cu pontonul” arată sursa.

Potrivit Ordonanţei de Guvern din 2008, Lacul Tarniţa este încadrat în tabelul căilor navigabile din România.

„HG nr. 665/2008 hotărâre pentru stabilirea nominala şi pe porţiuni a cailor navigabile interioare ale României. În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicata, si al art. 21 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicata, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre. La poziţia 5.7 se găseşte Lacul Tarniţa” arată legislaţia în vigoare.

De altfel, turismul din zonă s-a dezvoltat întocmai pe marginea faptul că există activităţi de acest gen. Majoritatea proprietarilor de pe marginea lacului deţin câte o ambarcaţiune cu motor.

A doua aberaţie…

În continuarea discursului său, Vasile Ilea a dezinformat Guvernul aruncând o vină pe cei de la Căpitănia Dej.

„În prezent, Căpitănia Dej a solicitat Consiliului Judeţean Cluj să-i valideze un nou regulament privind autorizarea ambarcaţiunilor cu motor, astfel încât acestea să poată circula în continuare, nestingherite, pe suprafeţele acestor lacuri. Vă solicit, cu respect, să ţineţi seama că ambarcaţiunile cu motor constituie o sursă foarte mare de poluare pentru oamenii din judeţele care consumă apă din aceste bazine hidrografice. Consider că este deosebit de important ca Ministerul Apelor şi Pădurilor să intervină cât mai urgent pentru ca această situaţie să se remedieze. Vreau să îmi comunicaţi dacă Ministerul poate desemna o comisie specială care să se ocupe direct de această problemă. Totodată, aş dori să ştiu dacă s-ar putea adopta un set de măsuri clare, astfel încât autorităţile abilitate să poată să intervină pentru a-i sancţiona pe utilizatorii ambarcaţiunilor cu motor” mai enunţă senatorul Vasile Ilea.

La o simplă verificare a celor expuse de Ilea aflăm că de fapt, la Consiliul Judeţean Cluj, Căpitănia Dej nu a făcut  nici un demers pentru ”navigări stingherite pe Tarniţa”. Găsim în schimb o poveste asemănătoare la Prefectura Cluj, însă departe de a fi aşa cum a explicat-p senatorul în cauză.

„Din câte ştiu eu, prefectul Gheorghe Vuşcan le-a cerut celor de la Căpitănia Dej să vină cu o propunere de regulament pentru a clarifica modurile în care se poate naviga pe Tarniţa. Căpitănia Dej trebuia doar să ajute consultativ prefectul judeţului, pentru ca cel din urmă să facă o propunere la Guvern. Nu s-a discutat sub nici o formă interzicerea ambarcaţiunilor cu motor pe Tarniţa şi nu există relevanţă pentru aşa ceva. Se poate cel mai probabil să fie doar o furtună într-un pahar cu apă. L-o fi deranjat pe Ilea, când era la el la cabană, pe Tarniţa, că alte persoane se plimbau cu skijetul ”, adaugă un angajat al Prefecturii Cluj.

Vasile Ilea, de la afaceri la politică şi viceversa

Clujean get-beget, Ilea are 46 de ani şi, ca pregătire, e inginer specialist în biotehnologie, calificare obţinută la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, ale cărei cursuri le-a absolvit în 1999.Membru al PSD din 1993 (la acea vreme partidul se numea PDSR), Ilea a trăit până acum aproape exclusiv de pe urma propriilor afaceri, făcându-şi chiar un titlul de mândrie din faptul că nu a făcut afaceri cu statul.Dacă în prezent se ocupă şi cu organizarea de evenimente, principala sa afacere, care l-a făcut cunoscut, spune el, în rândul a numeroase generaţii de studenţi, a fost cea cu toci şi robe, confecţionateşi vândute studenţilor în prag de absolvire pentru ceremoniile specifice evenimentului.

Ilea a beneficiat, e drept, pentru puţin timp, şi de o mică sinecură din partea partidului, între anii 1997 şi 1999 fiind angajat ca responsabil fonduri europene la Regia Autonomă a Domeniului Public.