În procesul penal în care Iuliana Gorgan, unul dintre medicii Centrului de Transfuzii Regional Cluj, a făcut plângere penală împotriva şefilor acestei instituţii, judecătorul care se ocupă de caz a amânat pronunţarea unei decizii pentru nu mai puţin de şase termene. Doctorul a făcut plângere penală. Gorgan se judecă de ani buni cu Adriana Sime, Elena Chiorean şi Mariana Totoianu, persoane din cadrul conducerii instituţiei clujene, nemulţumirile constând în faptul că femeia nu şi-a primit o serie de sporuri cuvenite. Iniţial, un judecător clujean a decis începerea urmăririi penale împotriva şefelor Centrului de Transfuzii, însă procurorii nu au găsit nici o vină.
În vara anului trecut, pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca a fost înregistrată plângerea formulată de Iuliana Gorgan, împotriva rezoluţiei emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Elena Chiorean şi Mariana Totoianu angajate ale Centrului de Recoltare şi Transfuzii Sangvine Cluj-Napoca pentru că nu ar fi pus în aplicare neexecutare a unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor în termen de cincisprezece zile de la data cererii de executare, faptă prevăzută de art. 277 din Codul Muncii. Plângerea o vizează şi pe Adriana Sime pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.
În octombrie 2009, Curtea de Apel Cluj a obligat Centrul de Recoltare şi Transfuzii Sangvine Cluj-Napoca să-i plătească Iuliei Gorgan drepturi salariale constând în diferenţa dintre 50% şi 75% din salariul de bază, reprezentând spor de HIV-SIDA, începând din 24.05.2005 la zi.
Cu toate că a solicitat în repetate rânduri executarea deciziei civile a Curţii de Apel Cluj, irevocabilă, Elena Chiorean, directorul instituţiei , împreună cu contabilul şef Mariana Totoianu, nu au procedat la executarea acestei hotărâri în termen de 15 zile, aşa cum prevede, fără echivoc, art. 277 din Codul Muncii.
De asemenea, o altă sentinţă, emisă de Curtea de Apel Cluj în urmă cu un an, îi dă câştig de cauză lui Gorgan şi obligă Centrul de Recoltare şi Transfuzii Sangvine Cluj Napoca să îi plătească femeii 4.000 de lei, despăgubiri morale.
”Admite în parte apelul declarat de reclamanta Gorgan Iuliana Nela împotriva sentinţei civile nr. 1361 din 21 aprilie 2015 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 5015/117/2014, pe care o schimbă în parte, în sensul că: Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta Gorgan Iuliana Nela în contradictoriu cu pârâtul CRTS Cluj. Dispune anularea dispoziţiei nr. 35/11.08.2014 emisă de pârât şi a fişei postului întocmită în baza acestei dispoziţii, ambele comunicate reclamantei la data de 19.08.2014. Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 4.000 lei, cu titlu de daune morale. Păstrează restul dispoziţiilor sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii. Obligă intimatul-pârât CRTS Cluj să plătească apelantei-reclamante Gorgan Iuliana Nela suma de 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Decizia este definitivă”, arată soluţia pe scurt a sentinţei.
Centrul de Transfuzii Cluj sângerează la capitolul fonduri
Reprezentantele CRTS-Cj s-au apărat arătând, în esenţă, că Ministerul Sănătăţii nu a alocat fondurile necesare efectuării plăţii în contul principal al CRTS-Cj şi că ele nu puteau efectua plata din cel de al doilea cont al instituţiei – cel de venituri proprii în care existau bani, întrucât ar fi fost împiedicate de rigorile responsabilităţilor fiscal-bugetare.
Însă, pe de altă parte, în cadrul proceselor, judecătorii au arătat că şefii instituţiilor nu au avut nici cea mai miă preocupare pentru a pune sentinţa, favorabilă lui Gorgan, în aplicare.
Completul de judecată a acceptat faptul că Ministerul Sănătăţii nu a alocat fondurile necesare efectuării plăţii, aşa cum a fost obligat prin hotărâre, dar a considerat că există suspiciunea rezonabilă că cele două angajate ale CTRS-Cj nu au făcut demersurile obligatorii pentru efectuarea plăţii în 15 zile de la data cererii de executare ori că au efectuat tardiv demersuri în acest sens, după ce Iuliana Gorgan s-a adresat executorului judecătoresc.
”Textele legale citate de către intimate în notele scrise depuse de către apărătorul ales al acestora au o aplicabilitate generală instituind regula de principiu după care sumele pentru plata salariilor, a sporurilor etc. trebuie să fie prevăzute in buget de venituri şi cheltuieli. Or, în cauză este vorba despre drepturi salariale restante câştigate în instanţă. Cu alte cuvinte, s-a stabilit judecătoreşte că Ministerul Sănătăţii şi instituţia reprezentată de către cele două intimate, în mod nelegal şi culpabil, au plătit petentei salarii şi sporuri mai mici decât cele cuvenite acesteia în mod legal, iar ulterior, în logica birocratico-contabilă a intimatelor, s-a aşteptat bugetarea de către minister a contului naţional – care s-a făcut cu ani întârziere, şi ar fi fost nelegală plata creanţei din contul propriu al instituţiei, cu toate că în acesta existau bani suficienţi. Este evident că plata creanţei putea fi efectuată în termenul legal de 15 zile din contul propriu al instituţiei şi că aşa-zisele impedimente de natură tehnico-bugetară se puteau înlătura şi se impuneau a fi înlăturate de hotărârea judecătorească definitivă”, se arată în sentinţă.
Judecătorul reproşează celor două angajate ale CRTS-Cj că, prin pasivitatea lor au aruncat ”în derizoriu o garanţie de bază a funcţionării unui stat de drept şi anume executarea unei hotărâri judecătoreşti. În logica apărării ar fi de cele mai multe ori imposibilă executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare, întrucât bugetul se adoptă o sigură dată pe an cu o mică probabilitate a unor rectificări greoaie. Or, tocmai o astfel de pasivitate sancţionează textul art. 277 din Codul Muncii.”
O nouă anchetă penală
Pentru lămurirea completă a cauzei sub acest aspect urmează ca organele de urmărire penală să stabilească data exactă la care celor două intimate li s-a comunicat cererea de executare a hotărârii şi să se stabilească ce demersuri de executare au efectuat acestea în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii. Dacă nu au fost efectuate demersuri în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii se va stabili cu ce întârziere au fost efectuate acestea şi dacă între timp se începuse sau nu executarea silită a creanţei.
Adriana Sime, angajată a CRTS-Cluj, este acuzată în plângerea adresată instanţei că a modificat retroactiv, începând cu data de 01.01.2011, fişa postului pe care îl ocupa Iuliana Gorgan, cu consecinţa neacordării sporul de HIV. Ceea ce ar avea de lămurit o nouă cercetare penală în această situaţie este intervalul pentru care s-a dorit modificarea fişei postului, de unde va rezulta dacă responsabilitatea pentru aceasta aparţine Adrianei Sime sau Elenei Chiorean.
Codul Muncii, ART. 277
Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.
Sebastian Albescu
