Agenţia de presă Associated Press a făcut recent public faptul că a fost obiectul unor acţiuni de spionaj din partea serviciilor secrete americane. Măsura infiltrării unor agenţi secreţi ar fi fost motivată de scurgerea unor informaţii despre o operaţiune a CIA, care, potrivit autorităţilor, ar fi pus în pericol cetăţenii americani. În plus, serviciile secrete au monitorizat convorbirile telefonice ale agenţiei, o gravă încălcare a drepturilor civile, potrivit criticilor acestor măsuri.
Associated Pres (AP) a fost, anul trecut, obiectul unor operaţiuni de spionaj, menită să identifice sursele scurgerii de informaţii din sistemul federal de securitate naţională. Garry Pruitt, preşedintele AP, a denunţat acţiunile ministerului Justiţiei drept „o intruziune masivă şi fără precedent” în activitatea de colectare a informaţiilor. Vestea, făcută publică de agenţie printr-un comunicat de presă, a fost confirmată de procurorul general al SUA, Eric Holder, acesta subliniind că scurgerea de informaţii a fost una dintre cele mai grave din câte a văzut. ”A pus în pericol cetăţeni americani – şi aceasta nu este o hiperbolă. Astfel că a fost necesară o intervenţie foarte agresivă”, a declarat acesta, citat de Deutsche Welle.
Preşedintele Associated Press a declarat că autorităţile federale au sechestrat celularele şi ascultările telefonice ale ziariştilor individuali şi ale unui editor. Avocaţii AP au precizat că dosarele, pe care ministerul Justiţiei le-a obţinut de la companiile de telefonie, figurează fiecare apel lansat de circa 100 ziarişti din principalele birouri AP din Washington, New York şi Hartford şi din biroul Camerei Reprezentanţilor, între aprilie şi mai anul trecut.
Procurorul general a declarat că s-a recurs la solicitarea registrelor de apeluri ale Associated Press pentru depistarea sursei care a dezvăluit informaţii despre dejucarea unui complot terorist organizat de o celulă Al-Qaida din Yemen. Datele adunate de Departamentul american de Justiţie au vizat, în special, linii telefonice ale sediilor Associated Press din New York, Washington DC şi Hartford.
CIA caută cârtiţa
Conform AP, subiectul inflamării autorităţilor americane a fost relatarea despre această acţiune, iar oficialii de la Washington au încercat să afle cine este cârtiţa agenţiei de presă în Agenţia Centrală de Informaţii (CIA). Preşedintele Barack Obama, a explicat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, este interesat ca informaţiile secrete să rămână secrete iar protecţia interesului naţional este o misiune foarte delicată.
AP a cerut procurorului general, Eric H. Holder şi ministerului Justiţiei retrimiterea datelor telefonice şi distrugerea tuturor copiilor. „Documentele pot dezvălui surse confidenţiale în activitatea AP de colectare de informaţii şi pot divulga activităţi şi operaţiuni ale AP, despre care guvernul nu are dreptul să ştie”, a precizat agenţia.
Opinia publică şi activiştii pentru libertăţi civile au criticat vehement intervenţia autorităţilor în vreme ce opoziţia republicană a mers până la a solicita demisia ministrului Holder, care şi-ar fi distrus iremediabil încrederea publică şi ar fi încălcat grav Constituţia. Pe fondul scandalului creat, Reince Priebus, preşedintele Consiliului naţional de conducere al Partidului Republican, a declarat că procurorul general al SUA trebuie să demisioneze. Şi asta pentru că, în opinia sa, a încălcat primului Amendament al Constituţiei americane, care garantează libertatea presei.
Ancheta este una din cele două comandate în iunie trecut. A doua implică un raport al New York Times privind virusul informatic Stuxnet, elaborat în comun de SUA şi Israel, şi care a avariat centrifugele nucleare la principala uzină de îmbogăţire a uraniului din Iran. „Această anchetă (AP) este mult mai largă decât oricare altele şi mai puţin axată pe o sursă individuală sau ziaristică”, declară Steven Aftergood, expert în informaţii secrete la Federation of American Scientists, menţionat de România Liberă.
Și la noi se poartă infiltrarile
La sfârşitul lunii august 2012, un document incendiar a făcut prima pagină a principalelor publicaţii din Romania, informaţia fiind preluată şi de către presa străină. Jurnalul Naţional a publicat un material în care se arăta modul în care Serviciul Român de Informaţii (SRI) îşi infiltra agenţii sub acoperire în redacţiile ziarelor. Mai precis, agentul sub acoperire al SRI a fost infiltrat în redacţia publicaţiei Jurnalul Naţional pentru a supraveghea activitatea publicistică a jurnaliştilor de acolo şi pentru a raporta cu privire la politica editorială a ziarului. Din cate se pare, spionul nu era altcineva decât Valentin Zaschievici, redactor-şef al publicaţiei, căruia SRI-ul i-a dat numele conspirativ de „Teodorescu Sofia”. Într-unul dintre rapoartele SRI, din 19 ianuarie 2006, Zaschievici este prezentat ca fiind şeful direct al lui Răzvan Belciuganu, ţinta SRI şi autorul unui articol catalogat compromiţător de către Serviciul Român de Informaţii.
Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi-a motivat acţiunile pe fondul apariţiei, la data de 14 august, în mass media a unor copii după materiale ce poartă însemne ale instituţiei, într-un comunicat de presă justificându-şi acţiunile pe fondul necesităţii opririi scurgerilor de informaţii. „Serviciul dezaprobă orice încercare de atragere a sa, prin intermediul unor foşti angajaţi, în dispute politice şi îşi exprimă hotărârea de a se menţine într-o atitudine neutră şi echidistantă. În demersurile întreprinse, SRI acţionează cu profesionalism, în conformitate cu litera şi spiritul legii, în deplin respect al drepturilor constituţionale referitoare la libertatea de exprimare şi independenţa presei”, se arată în comunicatul SRI.
La sfârşitul aceluiaşi an, în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European s-a adus în discuţie problema infiltrării agenţilor sub acoperire a diferitelor servicii secrete din România în redacţiile ziarelor şi ale televiziunilor autohtone. Europarlamentarul liberal Renate Weber a adus în discuţie problema încălcării independenţei şi a libertăţii de exprimare a presei din România. În concret, europarlamentarul român a propus elaborarea unei Carte care să reglementeze statutul organelor mass-media din statele membre ale Uniunii Europene, prin introducerea unor norme standard privind libertatea acestora.
Diana Gabor
