Situaţie gravă: milioane de dosare pe capul judecătorilor şi deficit de personal. Legea trebuie modificată urgent

154

Actuala legislaţie în ceea ce priveşte domeniul justiţiei are nevoie de unele îmbunătăţiri, deoarece instanţele sunt puse sub presiune din cauza volumului mare de dosare, a deficitului de personal şi a timpului ce trebuie alocat pentru îndrumarea auditorilor pe perioada stagiilor de pregătire practică. În aceste condiţii Parlamentul şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România s-au opus intrării în vigoare a legii în forma sa actuală şi au propus un set de modificări în ceea ce priveşte durata de formare a auditorilor.

 

Activitatea judiciară din România este una foarte intensă. În perioada 2013 – 2016, instanţele au avut pe rol, în fiecare an, un număr semnificativ de dosare de circa  3.000.000.

În anul 2016, la nivel naţional s-a înregistrat un volum total de activitate de 2.995.276 dosare, iar din totalitatea dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor naţionale, au fost soluţionate doar 2.177.646 de cauze.

Conform Consiliului Superior al Magistraturii, instanţele continuă să se numere printre cele mai aglomerate instituţii de acest tip din ţară având un număr foarte mare de cauze de soluţionat, şi anume Curtea de apel Cluj cu 13.557 cauze, Curtea de apel Timişoara cu 14.975 cauze, Curtea de Apel Craiova cu 19.098 cauze şi Curtea de Apel Bucureşti cu 57.483 cauze.

Astfel, apare necesitatea identificării unor mecanisme adecvate care să conducă la perfecţionarea activităţii şi la reducerea supraaglomerării instanţelor, cu atât mai mult cu cât auditorii din perioada stagiilor de pregătire practică joacă şi ei un rol pentru această supraaglomerare.

În momentul actual cei care urmează cursurile Institutului Naţional al Magistraturii trebuie să parcurgă o perioadă de pregătire de doi ani, urmând ca după primul an să opteze pentru funcţia de judecător sau procuror.

 parlamentul romaniei

Propunerile Parlamentului de modificare a duratei de formare a auditorilor

Pentru ca instanţele să îşi poată desfăşura eficient activitatea, în ciuda fenomenului de supraaglomerare, atât Parlamentul, cât şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), au propus o serie de modificări pentru legislaţia în domeniul Justiţiei, printre care s-a vizat şi o prelungire a duratei cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie. Scopul acestei prelungiri ar fi ca instituţiile de justiţie unde auditorii îşi desfăşoară practica să aibă timp să acorde atenţie atât viitorilor justiţiari, cât şi numărului mare de cauze ajunse pe mesele judecătorilor.

Din extrasul de propuneri înaintate de Parlament se prevede ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie să fie de 4 ani, urmând ca după primul an de cursuri, auditorii să urmeze stagii de pregătire practică de câte 6 luni. Practica se poate efectua la instanţe, parchete, penitenciare, cabinete notariale, cabinete de avocatură, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Cadastru şi la Publicitate Imobiliară.

Aceste stagii vor putea fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii (INM) şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Cadastru sau Publicitatea Imobiliară.

Îndrumarea auditorilor pe perioada stagiilor de pregătire practică va putea fi efectuată după caz, de un reprezentant al INM, de un reprezentant al organelor de conducere ale profesiilor sau instituţiei unde aceştia îşi fac practica.

Dacă până acum în perioada cursurilor auditorii de justiţiei asistau la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, Parlamentul propune ca această gamă de activităţi să se extindă astfel încât aceştia să asiste şi la activitatea efectuată în cadrul unei forme de exercitare a profesiei de avocat, notar public, la şedinţele comisiilor din penitenciare şi la activităţile specifice de întocmire, înscriere menţiuni sau radiere de menţiuni în cuprinsul cărţilor funciare.

dana garbovan

Propunerile UNJR

Propunerile de modificare a UNJR prevăd ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor să fie de trei ani, după primul an aceştia urmând stagii de pregătire practică. Perioada stagiilor de practică este modificată şi ea, de la o perioadă de şase luni la o perioadă cuprinsă între o lună şi şase luni, pe motiv că o lună de zile este suficientă pentru ca auditorii de justiţie să cunoască specificul activităţii în aceste instituţii.

Pe lângă instituţiile de practică menţionate de Parlament, UNJR propune ca auditorii să aibă posibilitatea să îşi facă practica şi la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Totodată, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, a propus ca judecătorii şi procurorii ce fac parte din comisia de evaluare să aibă minim 10 ani de vechime , şi nu 20 cum este în momentul actual. Motivul invocat pentru această schimbare este faptul că 20 de ani de vechime limitează foarte mult baza de selecţie a acestora.

La şedinţa Comisiei speciale parlamentare privind legislaţia în domeniul justiţiei, Dana Gârbovan, preşedintele UNJR, a scos în evidenţă importanţa acestor modificări, susţinând că instanţele sunt aglomerate şi se confruntă cu un deficit de personal, iar neadoptarea unor măsuri ce prevede creşterea duratei de formare a auditorilor ar putea duce la un blocaj la nivelul judecătorilor.

Preşedintele UNJR este de părere că trebuie să se adopte măsuri concrete de degrevare a instanţei la numărul de dosare şi măsuri pentru perioadele în care judecătoriile nu sunt acoperite cu personal.

„Am susţinut în Parlament că durata stagiului de şase luni este excesivă. Până la urmă s-a votat cum a fost propunerea iniţială a iniţiatorilor legii. Noi am propus să se amâne intrarea în vigoare a acestei prevederi ca să se permită tranzitul şi în acelaşi timp să se adopte o lege şi o măsură concretă de degrevare a instanţei la numărul de dosare. Rămâne ca prin normele tranzitorii să se găsească soluţii astfel încât să nu fie afectate judecătoriile care oricum au un volum de muncă foarte mare. Am încercat să verificăm exact câte posturi sunt vacante, dar încă nu s-a discutat ce soluţii ar putea veni ca alternative în următorii ani pentru un tranzit în care  există o perioade de neacoperire a judecătoriilor cu personal”, a declarat Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.

În concluzie, necesitate de modificare a legilor din domeniul justiţiei este una arzătoare din moment ce instanţele se confruntă cu un deficit de personal, iar volumul dosarelor se măreşte pe zi ce trece. Totodată, judecătorii trebuie să acorde atenţie şi celor care urmează cursurile Institutului Naţional al Magistraturii, cursuri ce includ o perioadă practică ce se realizează numai cu ajutorul celor din domeniu.

LĂSAȚI UN MESAJ