Situaţie tensionată în Poliţie din cauza salariilor mizerabile

Instituţia poliţiei, în general toate structurile MAI, sunt un factor de stabilitate în orice stat democratic. Paradoxal, în România acest lucru nu mai este valabil, datorită luptei pentru putere, pe de o parte preşedintele Iohannis, partidele de opoziţie şi un segment important al structurilor de forţă, Ministerul Public şi SRI, iar de cealaltă parte partidele care au câştigat alegerile la 11 decembrie 2016 cu un scor concludent, Parlamentul şi Guvernul României. MAI, în special Poliţia şi Jandarmeria, datorită modului în care sunt tratate de cele două tabere aflate în conflict, riscă ele însele să devină un focar de instabilitate cu repercusiuni grave asupra liniştii şi ordinii publice. La toată această situaţie s-au acumulat cauze mai vechi, legate de salarizarea acestor structuri, Internele devenind un cazan sub presiune gata să explodeze.

Ieşirea masivă a oamenilor în stradă, inclusiv în Cluj şi Bistriţa, au pus pe jar Poliţia şi Jandarmeria, care, pe lângă misiunile curente, au fost obligate să asigure ordinea şi liniştea publică, siguranţa celor ieşiţi în stradă la manifestaţiile de protest împotriva celebrei Ordonanţe 13. Misiune realizată cu brio, în condiţiile în care suportul informativ ”Doi şi un sfert” a fost anihilat în nişte circumstanţe despre care publicaţia noastră a scris. A fost nedrept atacul preşedintelui Iohannis la adresa Poliţiei şi Jandarmeriei, cele două instituţii fiind acuzate că au gestionat prost situaţia la protestele maraton din Capitală, dar şi din alte localităţi, inclusiv din Bistriţa. Din contră, improvizând din mers, cele două structuri ale MAI, poliţia şi jandarmeria au asigurat perfect siguranţa unui atât de mare număr de oameni ieşiţi în stradă.

Acest lucru a presupus pentru lucrătorii MAI efectuarea de ore suplimentare cu mult peste norma stabilită şi plătită. Conform surselor noastre din poliţie, au fost solicitaţi peste program în special poliţiştii de la formaţiunea de ordine publică, investigaţii criminale şi rutieră de la Poliţia municipiului Bistriţa şi nu numai, plus efective mărite de la jandarmi.

Salarii calculate la nivelul anului 2009

Nemulţumirea poliţiştilor, a membrilor de sindicat din cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud, dar şi a celor de la IPJ Cluj, constă în faptul că salariile agenţilor de poliţie sunt în continuare calculate la nivelul anului 2009, atunci când salariul minim era 600 de lei.Aceştia spun, în concordanţă cu colegii lor din conducerea sindicatelor poliţiştilor de la nivel central, în special cei care fac parte din Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie (SNAP), că intenţionează să iniţieze anumite forme de protest pentru remedierea situaţiei privind salarizarea execrabilă a agenţilor de poliţie. Practic a celor care tot timpul se află în stradă, 24 din 24 de ore, în contact direct cu criminalitatea. S-a luat această hotărâre deoareceîn februarie2016 a fost emisăhotărâreade guvernnumărul1 princarese stabileamajorarea salariuluiminim la 1.450 lei. De la momentul respectiv, sindicatele poliţiştilor au trimis mai multe adresecătreMAI,Parlament,Guvern şi Preşedinţie, fără a primi vreun semn. Tăcerea nu poate fi explicată decât prin dispreţul acestor instituţii faţă de poliţişti, nici măcar nu au catadicsit să dea vreun semn, că au primit solicitările respective, sau că cineva s-a aplecat cu atenţie asupra acestora.

Guvernul Cioloş, aflat în funcţie la momentul respectiv, impus după metode de dinainte de1989, probabil nu a avut ce răspuns să dea poliţiştilor, neştiind probabil cum să repare nedreptatea creată, dar şi a lipsei sumelor de bani în buget.

La momentul respectiv, la începutul lunii martie 2016, agenţii de poliţie, prin reprezentaţii lor din conducerea sindicatelor ameninţau că daca până în data de 14 martie 2016 nu intră în posesia salariilor măriteşi dacăvor constata cănu existănicio majorareconform salariului minim, vor lua hotărâreasăiasăîn stradăpentrua ne putea recupera banii cuveniţi. Estimau că în această situaţie sunt mulţi poliţişti de la IPJ-urile din teritoriu, dar şi foarte mulţi agenţi de poliţie din cadrul poliţiei de frontieră. Mai mult aceştia atrăgeau atenţia că în aceiaşi situaţie se află şi corpul subofiţerilor de la jandarmerieşi pompieri, cu menţiunea că aceştia nu vor putea protesta alături de poliţişti, având în vederea calitatea lor de militar. Unul dintre şefii Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie, Adrian Diugu, a spus că vor scoate în stradă circa 17-18.000 de agenţi de poliţie.

Solicită aplicarea legii

Între timp lucrurile s-au mai liniştit, agenţii de poliţie au sperat că cineva se va apleca cu atenţie asupra doleanţelor lor şi le va rezolva cu celeritatea cuvenită. Nu sa întâmplat absolut nimic şi astfel a mai trecut un an.

Nu mult timp după venirea la conducere a Guvernului Grindeanu, şefii Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie, în numele tuturor agenţilor de poliţie din ţară, inclusiv de la IPJ BN şi Cluj, au trimis o adresă ministrului de interne, Carmen Dan, prin care solicită aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut şi în cazul poliţiştilor, a poliţiştilor de frontieră, agenţi de poliţie, dar şi a subofiţerilor jandarmi şi pompieri.

„Prin prezenta solicităm aplicarea HG 1/2017 şi lucrătorilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (poliţişti, poliţişti de frontieră, jandarmi şi pompieri) aşa cum este prevăzut, cu un calcul real, indicele de salarizare la salariul minim pe economie la nivelul anului 2017″, au transmis agenţii Poliţiei Române. Aceştia mai spun că nu sau angrenat până la această dată în acţiuni de protest, sperând că MAI le va acorda drepturile care li se cuvin potrivit legii.

„Menţionăm faptul că personalul MAI (poliţişti, poliţişti de frontieră, jandarmi şi pompieri) nu şi-a revendicat acest drept deocamdată în stradă protestând, în speranţa că MAI va pune în aplicare în termenul legal acest drept care li se cuvine conform legii.

Poliţiştii, poliţiştii de frontieră, jandarmii şi pompierii sunt singura categorie bugetară care a rămas cu salarizarea în urma tuturor bugetarilor, adică la nivelul anului 2009, iar în situaţii deosebite, când îşi fac datoria, cu toate riscurile, sunt lăudaţi de toate puterile statului, mai puţin de către preşedintele Iohannis, inclusiv societatea civilă aducându-le mulţumiri, chiar înmânându-le flori în semn de recunoştinţă,cum de altfel s-a întâmplat de mai multe ori la protestele din Bucureşti dar şi din alte localităţi din ţară.

Intenţia agenţilor de poliţie de a protesta, extrem de restrictivă, conform prevederilor statului poliţistului, nu a fost abandonată, ea doar a fost amânată, ca urmare a ieşirii în stradă a unor cetăţeni în legătură cu OUG 13/2017. Poliţiştii nu exclud în viitor posibilitatea de a cere ajutorul societăţii civile, în sensul susţinerii protestele pe care le vor iniţia şi anunţă că la momentul respective vor solicita o întâlnire în regim de urgenţă cu ministrul de Interne, Carmen Dan. Cei de la Sindicatul naţional al Agenţilor de Poliţie spun că îşi rezervă dreptul de a apela la ”bunătatea” societăţii civile pentru a se alătura mişcărilor de protest pe care le vor iniţia.

Date de ultimă oră indică faptul că în situaţia că salariile agenţilor de poliţie nu vor fi majorate în funcţie de noul salariu minim pe economie, începând cu data de 15 martie 2017 vor declanşa proteste în toate reşedinţele de judeţ, inclusiv în Bucureşti.

Poliţiştii au mai fost în situaţia de ieşi în stradă la sfârşitul lunii octombrie 2016. Motivul atunci l-a constituit intenţia guvernului Cioloş de militarizare a celor de la ”Doi şi un sfert”. La momentul respectiv a fost iniţiat demersul prevăzut de lege pentru organizarea unei acţiuni de protest (pichetare) a sediului Guvernului României, în Piaţa Victoriei, locul demonstraţiei maraton împotriva guvernului Grindeanu.

Protestul FSNPPC din toamna anului 2016 a fost generat de intenţia MAI şi a Guvernului de a remilitariza Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, proces prin care s-ar aduce o atingere flagrantă drepturilor şi intereselor legitime ale poliţiştilor şi personalului contractual din cadrul acestei structuri. FSNPPC apreciază că intenţia Guvernului, de a militariza peste noapte o structură de Poliţie, poate constitui un precedent periculos, mascat sub auspiciile unui aşa-zis proces de reformă organizatorică, dar şi un atac frontal la adresa drepturilor personalului DIPI şi, per ansamblu, la adresa acestei categorii profesionale, supusă unui experiment-pilot cu consecinţe imprevizibile şi greu comensurabile.

Între timp ”Doi şi un sfert” a fost desfiinţată conform OUG 76/2016, iar guvernul Grindeanu încă ezită în legătură cu noua instituţie de informaţii a MAI.

Este cert faptul că, în rândul personalului s-au acumulat o serie de nemulţumiri legate mai ales de modul deficitar în care au fost puse în aplicare acte normative cu impact asupra funcţionalităţii eficiente a structurilor, dar şi cu repercusiuni negative ca urmare a punerii în practică a unor prevederi ce vizează salarizarea.

Sindicaliştii din poliţieanalizează modalităţile concrete de exprimare legală, fermă şi fără echivoc a acestor nemulţumiri, inclusiv prin forme de grevă, în cazul personalului contractual, în raport cu angajatorii şi cu MAI.

Doru Costin