Respectarea dreptului martorului de a nu se acuza. Modalitarea efectivă de excludere a probelor nelegal obținute in procesul penal. Cei de la Codrean Iusco Jucan au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiției pe marginea acestui subiect.

Avocat Tudor Jucan

„Prin încheierea penală pronunțată ieri, 22.02.2017, de Curtea de Apel Timisoara a fost admisă cererea formulată de Codrean Iusco Jucan SCPA pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept:

Dacă în înţelesul art.118 Cod procedură penală, intitulat „dreptul martorului de a nu se acuza” coroborat cu art.102 alin.2 Cod procedură penală intitulat „probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal”, se înţelege excluderea efectivă (prin îndepărtarea din dosar) a probei în cauză, sau este necesară o dispoziţie expresă în acest sens a judecătorului de cameră preliminară” arată avocatul Dan Codrean.

În altă ordine de idei, săptămâna viitoare, pe 27 februarie, cei de la Codrean Iusco Jucan organizează un eveniment intitulat ”Roba și Adevar – Coaching pentru avocati”.

Potrivit acestora, la eveniment se vor pune în discuție aspecte precum propria identificare a schimbărilor măsurabile de parcurs către devenirea ta ca și avocat-client. Aceștia îl au ca invitat special pe  G. E. Matolay – Coach și Consultant în Branding, din Ungaria.


Iată explicațiile autorului sesizării de la ÎCCJ, Tudor Horea Jucan:

Respectarea dreptului martorului de a nu se acuza. Modalitarea efectivă de excludere a probelor nelegal obținute in procesul penal. – Sesizarea Inaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

 

In cauzele penale in care avocații pledanți ai societății noastre au reprezentat persoane cercetate de organele de urmarire penală, am intâlnit, cu o frecvență destul de mare, situația in care, o persoană este chemată să dea  declarații in calitate de martor, in fața organelor de cercetare penală, iar apoi, după administrarea acestei probe, îi este schimbată calitatea de martor, in aceea de suspect.

Problema de drept pe care am sesizat-o este urmatoarea:

Martorul este lăsat să se incrimineze, sub constrângerea jurământului de martor, iar mai apoi declarația este folosită impotriva sa de către acuzare.

Este adevărat, art. 118 Cod Procedură Penală garantează dreptul martorului de a nu se acuza prin propriile declarații.

Problema întâlnită in practică ține de aplicarea efectivă a acestor prevederi, coroborate cu prevederile art 102 alin 2 Cod Procedură Penală.

Asa cum s-a stabilit deja in practică, precum si prin interpretarea dată textului legal in discuție in cadrul Intâlnirii reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii cu presedinții sectiilor penale ale ICCJ si a Curților de Apel,  din data de 24-25 sept. 2015, Sibiu,in cazul  in care organele de urmarire penală desi constată că martorul s-a autoacuzat, continuă administrarea probei – utilizând mijloace de constrângere  ( juramântul depus) pentru a obține declaratii in sensul autoincriminării – singura soluție este excluderea probei obținută in mod nelegal .

 

Ce inseamnă asadar excluderea unei probe nelegal obținute?

In opinia noastră, în atare situație, proba trebuie indepărtată fizic din dosar iar din actele procesuale intocmite de organele de urmarire penală, trebuie exclusă orice referire la continutul acestei probe.

Proba nelegal obținută – declarația prin care martorul devenit suspect / inculpat declară sub juramânt si se autoincriminează- nu poate rămâne la dosar.

Este incălcat in mod flagrant atât dreptulmartorului de a nu se acuza, cât mai ales dreptul la apărare al inculpatului.

In ce fel isi va mai putea folosi acesta dreptul la tăcere, atât timp cât la dosar se află fizic declaratia sa de martor, prin care se incriminează? Cum va fi respectat dreptul la apărare in acest fel?

Acest aspect a fost pus in discuția Curții de Apel Timișoara, intr-un dosar penal aflat in cursul procedurii de Cameră Preliminară.

Prin incheierea din data de 22 02 2017, Curtea de Apel Timisoara a admis cererea de sesizarea a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept :

” În temeiul art. 476 alin.1 Cod procedură penală, dispune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: – Dacă în înţelesul art.118 Cod procedură penală, intitulat „dreptul martorului de a nu se acuza” coroborat cu art.102 alin.2 Cod procedură penală intitulat „probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal”, se înţelege excluderea efectivă (prin îndepărtarea din dosar) a probei în cauză, sau este necesară o dispoziţie expresă în acest sens a judecătorului de cameră preliminară. În temeiul art. 476 al.2 Cod procedură penală, dispune suspendarea soluţionării contestaţiei formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva încheierii nr. 6 din data de 09.01.2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.”

Urmează ca Înalta Curte de Casație si Justiție să analizeze aspectele sesizate.

Avocat asociat,Tudor Horea Jucan-Codrean, Iusco Jucan SCPA

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.