Societatea civilă şi interferenţa acesteia în viaţa politică a ţării

Ceea ce s-a petrecut recent în România după ce s-a încercat pe furiş să se promoveze o ordonanţă de urgenţă şi un proiect de lege în justiţie, demonstrează că în ţara noastră există o societate civilă viguroasă care – potrivit ziarului ”Le Monde” o invidiază până şi francezii. A crede că prezenţa lui Iohannis, câteva minute, în mijlocul demonstranţilor, a fost de natură să scoată în stradă sute de mii de democraţi este o judecată naivă şi neconformă realităţii. De fapt, preşedintele ţării a încercat să discute şi cu protestatarii firavi ca număr care s-au găsit în faţa Palatului de la Cotroceni. Guvernul a greşit profund, ministrul de Justiţie a fost nevoit să-şi dea demisia şi OUG 13/2014 a fost revocată, decizia acceptată şi de Parlamentul României. A crede că preşedintele ţării este un personaj care poate mobiliza majoritatea populaţiei ţării este o înţelegere limitată a impactului pe care îl au personalităţile politice într-un stat în plină efervescenţă datorită nemulţumirilor aproape generale.

Acum, a stârnit valuri propunerea senatorului Şerban Nicolae din PSD care este şi preşedintele Comisiei Juridice din Senat, care solicită ca şi faptele de corupţie să fie graţiate. Dacă s-ar accepta amendamentul propus la proiectul de lege prezentat de Guvernul Grindeanu, Dragnea chiar dacă ar fi condamnat, nu ar ajunge după gratii şi în situaţii similare s-ar afla Călin Popescu Tăriceanu, Nicuşor Constantinescu de la Constanţa, Adrian Severin, fostul europarlamentar PSD şi Cristian Poteraş, fost primar PDL al Sectorului 6. Corupţia la români are rădăcini istorice, fiindcă atunci când ne aflam sub stăpânire otomană, domnia Ţărilor Române se obţinea după câte pungi cu aur primea sultanul şi acoliţii lui de la Înalta Poartă. Apoi, după 1989, pentru mulţi oameni politici, indiferent din ce partid făcea parte, principala preocupare era să se îmbogăţească. Ce semeni culegi, spune înţelepciunea populară.

Aşa cum am mai spus, este nevoie de graţiere pentru decongestiona penitenciarele, dar corupţii ar trebui să fie exceptaţi de la această măsură de clemenţă. De altfel, nici Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu nu au fost de acord cu propunerile lui Şerban Nicolae.

Recent a apărut un apel la Academiei Române, care a determinat criticile lui Andrei Pleşu. În acest apel, eram preveniţi asupra pericolului dezmembrării ţării, ceea ce este cu adevărat exagerat. Într-un articol din Dilema, Pleşu remarcând că unele deficienţe semnalate de Academie sunt reale se arăta că nu se menţionează multe alte deficienţe cum ar fi lipsa infrastructurii, unde în România este lovită de paralizie. Rămân la convingerea că Academia Română este cu adevărat o instituţie a culturii şi a ştiinţei, chiar dacă unii academicieni ar putea fi înlocuiţi cu alte persoane mai valoroase. Sunt buni, foarte buni şi Nicolae Manolescu şi Eugen Simion chiar dacă în ultimul timp nu prea se înţeleg şi îl apreciez mult pe Buzura. Îi stimez pe clujeni, menţionându-i enunţiativ pe academicienii care sunt membrii de onoare, membrii plini şi membrii corespondenţi. Mă refer la Ioan Aurel Pop, Ionel Haiduc, Emil Burzo, Gheorghe Benga, Nicolae Hâncu, Liviu Pop, Nicolae Edroiu, Marius Porumb, pe care îi cunosc personal. Dacă i-am omis pe unii, îmi cer scuze. Apropo de Academie, nu mă convinge afirmaţia cu privire la dezmembrarea ţării. Făcând parte din NATO şi UE nu suntem în pericol să ne dezmembrăm şi nici nu se pierde identitatea naţională, dar aşa cum s-a spus, unele observaţii critice ale academicienilor sunt adevărate. Între interferenţa, între viaţa academică şi universitară pe de-o parte şi cea politică este utilă precum şi Biserica aduce un câştig de moralitate în instituţiile statului.

Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a condamnat ferm actele de corupţie, Cardinalul Mureşan al Bisericii Române Unite a subliniat apăsat că viaţa unei ţări nu poate face abstracţie de principiile morale, iar oficiosul Vaticanului Osservatore Romano a recunoscut amploarea manifestaţiilor declanşate de cele două acte normative menţionate în privinţa justiţiei, promovate de Guvernul Grindeanu, chiar dacă ulterior le-a retras.

Adrian Man