Compania Naţionala Loteria Română am putea spune că e făcută doar pentru câştigul angajaţilor. De la salarii uriaşe, cheltuieli nejustificate sau demiteri de pe funcţii pentru că unii nu vor să-şi murdărească mâinile cu crema corupţiei Statului Român, la CN Loteria Română s-au făcut de toate şi multe altele. Gazeta de Cluj a intrat în posesia unui raport al Curţii de Conturi care, să zicem, scoate în evidenţă câteva nereguli. Însă, şmenurile de la CNLR sunt mult mai mari şi se desfăşoară şi în prezent.

 

Cine, ce şi de ce?

Mulţi români când aud grupul de cuvinte ”loteria română” se gândesc la jocul 6 din 49, unde îţi alegi numerele norocoase şi speri să câştigi premiul cel mare. Rar le este dat contribuabililor Statului Român să ştie exact ce înseamnă fiecare instituţie publică alimentată din bugetul naţional, precum CNLR. De fapt, Compania Naţională Loteria Română SA (CNLR SA) este persoană juridică română, societate comercială pe acţiuni cu capital integral de stat, ce funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. Efectuează activităţi de interes public cu scopul de a realiza cadrul organizat pentru desfăşurarea de jocuri de noroc admise de lege şi de a obţine fonduri destinate finanţării unor obiective de interes naţional.

Potrivit regulamentului de funcţionare al CNLR, drepturile şi obligaţiile decurgând din calitatea de acţionar unic al statului român au fost exercitate de către Ministerul Finanţelor Publice în perioada 1.01.2015-7.10.2015 şi de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc în perioada 7.10.2015- 30.06.2016, conform prevederilor OUG nr. 42/2015. Începând cu data de 30.06.2016, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţilor ce decurg din calitatea de acţionar unic al statului român la CNLR SA, se exercită de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

Controlul situaţiei, al evoluţiei şi al modului de administrare a patrimoniului public şi

Obiectul principal de activitate constă în elaborarea, organizarea, administrarea şi exploatarea jocurilor de noroc, executarea de produse loteristice, tipărituri şi lucrări poligrafice, precum şi alte activităţi stabilite prin statut. Adică, mai mult decât un 6 din 49 şi exact peste alte firme private de ”public games”.

 

”Ştiaţi că?”…sau…ce a raportat Curtea de Conturi

Pe modelul românesc ”unde sunt bani, sunt şi evidenţe contabile greşite”, Compania Naţională a Loteriei Române e fruntaşă.

Unul dintre cele mai ridicole ilegalităţi îl reprezintă însuşi contractul fostului director al instituţiei, Dănuţ Sporea. Aici CC susţine că: „a fost încheiat în mod nelegal un act adiţional la contractul de mandat al directorului general, prin care a fost eliminat un criteriu de performanţă important, ceea ce a condus la plata sumei de 32 mii lei brut, la care se adaugă cheltuielile de natură salarială suportate de către angajatorul CNLR SA; introducerea unei clauze de neconcurenţă pentru o parte din salariaţii CNLR SA, prin încheierea de acte adiţionale la contracte individuale de muncă, în condiţiile în care această clauză nu este prevăzută în Contractul colectiv de muncă al CNLR SA pentru anii 2014-2015, a creat condiţiile înregistrării unor posibile cheltuieli nejustificate în sumă de 1.566 mii lei;nerespectarea deciziei Consiliului de Administraţie privind semnarea contractului de mandat pentru funcţia de director general al CNLR SA, ceea ce a generat plata unor beneficii de natură salarială în valoare de 8.458 lei, constând în tichete de masă, vouchere de vacanţă etc.”.

În anul 2015, CNLR a obţinut cele mai mari venituri din sistemul de joc videoloterie, dar, în acelaşi timp, a înregistrat cel mai redus nivel al profitului brut dintre sistemele de joc ale Companiei. Adică, un fel de Poşta Română ce acum se îndreaptă spre un faliment notoriu sub ochii românilor şi prin proteste ale angajaţilor. Poate aici se va ajunge şi cu CNLR, poate unii se vor opri din managementul defectuos derulat. Până la sfârşitul lui 2015, la nivelul CNLR SA au fost identificate 118 construcţii neintabulate şi 150 de terenuri, care prezintă probleme de natură juridică, respectiv: fără acte, respingeri intabulare, diverse acte, din care nu rezultă dreptul de proprietate etc.

„în anul 2015, CNLR SA a efectuat cheltuieli neeconomicoase în valoare totală de 28.820 mii lei, ca urmare a: existenţei unui număr de 58 de spaţii şi a unui număr de 5 terenuri, neutilizate de către CNLR SA, pentru care s-au efectuat cheltuieli de întreţinere în valoare totală de 243 mii lei;existenţei unui număr de 19 autovehicule din parcul auto al Companiei, care nu sunt funcţionale;înregistrării de cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor aferente mijloacelor fixe neutilizate în anul 2015, în valoare totală de 24.635 mii lei;înregistrării de cheltuieli cu impozitul pe profit aferent amortizării mijloacelor fixe neutilizate în anul 2015, în valoare de 3.942 mii lei”, arată cei de la Curtea de Conturi.

 

Toate se leagă…

Gheorghe Benea, fost director general al Companiei Naţionale Loteria Română (CNLR), a fost reţinut de procurorii DNA, anul trecut, într-un dosar în care este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane care au calitate de suspecţi: Remus Leonard Lăzăreanu — director executiv al CNLR, la data faptei, Dan Gheorghiu — şef Birou Transport în cadrul CNLR—, ambii cercetaţi pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, Nicolae Virgil Sorescu — administrator al unei societăţi comerciale cu activitate de comercializare autovehicule, acuzat de complicitate de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi spălare de bani în formă continuată, Constantin-Brăduţ Răducanu — administrator de firmă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, Laura Alexandra Benea, fiica lui Gheorghe Benea, acuzată de complicitate la luare de mită şi spălare de bani, şi Marius Bran, asociat şi administrator de drept al unei firme, cercetat pentru complicitate la spălare de bani.

Cei de la DNA susţin că prin faptele cercetate în dosar CNLR a fost prejudiciată cu două milioane de euro.

sebastian moga

Uite-l pe Moga, nu mai e Moga

Anul trecut, clujeanul Sebastian Moga fusese numit în funcţia de director al Loteriei Române. La scurt timp după, acesta a fost revocat din funcţie, cel mai probabil ilegal, motiv pentru care a deschis un proces împotriva insituţiei.

De fapt Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Loteria Română (CNLR), controlată integral de Ministerul Economiei, , să-l schimbe din funcţie pe directorul general Sebastian Moga, care abia fusese numit pe post, în luna august. Noul director general este Cătălin Chesa, care până atunci exercitase atribuţii de şef al Direcţiei Economice a Loteriei. Astfel, CA-ul Loteriei a decis, pe 29 septembrie, să-l revoce din funcţia de director general al CNLR pe Sebastian Moga, numit în funcţia respectivă în prima parte a lunii august anul acesta, şi să-l înlocuiască cu Cătălin Chesa. Cei doi au făcut rocada şi în Comisia de Negociere a Loteriei.

Prezentul

Anul acesta, cei de la Curtea de Conturi a României vor verifica modul în care s-au gestionat bunurile şi bugetul CNLR. De asemenea în raportul ce va fi publicat, sperăm noi, la sfârşitul anului, va trebui să se găsească negreşit o explicaţie pentru demiterea lui Moga dar şi dacă s-au reglementat recomandările făcute în urma raportului CC prezentat în material, precum:

„Conducerea CNLR SA va dispune luarea tuturor măsurilor legale care se impun în vederea:recuperării sumelor acordate nejustificat ca urmare a încheierii nelegale a actului adiţional la contractul de mandat aldirectorului general; evitarea generării de cheltuieli nelegale pentru Companie prin aplicarea clauzei de neconcurenţă; recuperarea sumelor acordate suplimentar ca urmare a încheierii nelegale a actelor adiţionale la Contractul individual de muncă; stabilirea valorii cheltuielilor suplimentare plătite de către CNLR SA ca urmare a acceptării unui mod eronat de calcul a cotelorde întreţinere lunare aferente perioadelor/imobilelor neutilizate deţinute în proprietate/administrare de către CNLR SA, înconformitate cu termenul de prescripţie legal şi de recuperare a acestora; stabilirea regimului juridic al perioadelor în sistem „timesharing” câştigate, dar pentru care câştigătorii nu şi-au transferatdreptul de proprietate, evaluarea celor 3 apartamente, precum şi înregistrarea acestora în evidenţele CNLR SA şi eliminărea cauzelor care generează cheltuieli neeconomicoase, astfel încât Compania să nu mai efectueze astfel de plăţi” se arată în raportul CC a României.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.