Serviciul Român de Informaţii e lovit de acuzații dure. Totul a plecat de la faptul că cei din SRI ar fi ştiut de scandalul dezinfectanţilor încă din 2010, dar nu s-a implicat deloc. Toate acuzele vin din partea jurnalistului Cătălin Tolontan. Dana Gîrbovan, judecătoare la Curtea de Apel Cluj, afirmă că”nu este rolul SRI să decidă cum și când se anchetează infracțiunile de corupție”
Cătălin Tolontan face dezvăluiri despre SRI: ‘Ştia din 2010 şi nu s-a implicat”
Șase miniștri ai Sănătății au primit informări de la SRI în ceea ce privește licitații presupus trucate, relatează surse citate de GSP. Este vorba despre licitații la nivelul întregii țări. Într-un singur municipiu, probleme privind licitațiile au fost sesizate de trei ori, în 2008, în 2010 și în 2014.
Prin licitații trucate ar fi fost cumpărați dezinfectanți produși în Marea Britanie, Germania, Franța și România, care nu îndeplineau standardele minime europene. Mai mult, Comisia de Biocide avizează dezinfectanți care nu ajung la aceste standarde, mai spun sursele citate de GSP.
SRI ar fi avut în ultimii ani informații despre toate acestea și ar fi transmis mai departe informări către Consiliile Județene, prefecți, miniștri, premier și președintele României.
În ceea ce privește infecțiile intraspitalicești, SRI ar fi făcut peste 100 de informări.
„În documentele de informare adresate beneficiarilor legali, cu privire la problema infecțiilor nosocomiale, au fost prezentate inclusiv aspecte referitoare la calitatea necorespunzătoare a unor dezinfectanți utilizați la nivelul unităților spitalicești din țară. Printre beneficiarii legali ai informărilor noastre pe această problematică sunt președinții de Consilii Județene, prefecții, miniștrii, primul-ministru, președintele României. Toți acești beneficiari legali au primit informări constante, fiecare potrivit atribuțiilor lui, despre disfuncționalitățile din sistemul public de sănătate din România. În ultimii cinci ani, SRI a trimis circa 100 de informări, inclusiv pe chestiuni legate de fenomenul infecțiilor nosocomiale intraspitalicești”, arată SRI.
Ce zice judecătoarea Dana Gîrbovan despre SRI şi Hexi Pharma
Judecătoarea Dana Gîrbovan de la Curtea de Apel Cluj, afirmă că ne confruntăm cu o situație deosebit de gravă care necesită reacții, inclusiv din partea autorităților:
”Atât cazul relatat în presă, cât și declarațiile din care rezultă că SRI a știut despre licitațiile trucate și că dezinfectanții din spitale nu respectau standarde minime sunt deosebit de grave și necesită o reacție instituțională inclusiv din partea autorităților de aplicare a legii.
Dincolo de infracțiunile de corupție vizând licitații trucate, acum vorbim de posibile infracțiuni ce afectează sănătatea și viața populației, într-o măsura care, dacă se confirmă, este înspăimântătoare.
E vorba despre un posibil comportament infracțional extins pe o lungă perioada de timp, cu implicații extrem de grave pentru sănătatea și viața populației, care necesită clarificări publice imediate din partea tuturor instituțiilor cu atribuții pe prevenție și sancționare.
A transmis SRI la parchete aceste informații care atentează la viața populației sau nu? Când a făcut-o? Ce s-a întâmplat cu dosarele?
Legea de funcționare a SRI (14/1992) prevede la art. 11 că „în cazul în care din verificările și activitățile specifice prevăzute la art. 9 și 10 rezultă date și informații care indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, acestea sunt transmise organelor de urmărire penală în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală”.
Acesta este textul de lege care reglementează rolul Serviciului Român de Informații în raportul cu organele de cercetare penală, care constă în obligația acestuia de a transmite parchetului informații despre „pregătirea sau săvârșirea” unei fapte penale.
Or, cel puțin din informațiile transmise publicului prin articolul scris de Cătălin Tolontan, rezultă că avem de-a face cu licitații trucate și adevărate bombe biologice, despre care SRI știa, însă nu știm și dacă SRI a informat organele de cercetare penală.
Acest lucru este important să fie verificat, cu atât mai mult cu cât SRI și-a arogat merite deosebite prin acțiuni vizând „câmpul tactic” al justiției.
Cătălin Tolontan citează în articol un medic care a spus agenților SRI să oprească această crimă la adresa securității și sănătății românilor.
„Ideea agenților era că dacă nu se face flagrant la mită e tare greu să se închidă cercul. Și le-am spus că mor oameni în cercul lor neînchis”, a spus medical epidemiolog, care a anunțat SRI.
Afirmația acelor agenți SRI, dacă se dovedește a fi reală, este deosebit de gravă, deoarece din ea transpare faptul că SRI nu a transmis mai departe acele informații spre parchete, decizând ei în locul procurorilor că nu pot face flagrant.
Așa cum rezultă din textul legal citat, SRI are NUMAI rol de informare a organelor de cercetare penală, procurorul fiind cel care, ulterior, decide cum va fi folosită informația furnizată de SRI, daca va deschide sau nu un dosar penal, cum va conduce ancheta, ce probe vor fi administrate.
Nu este rolul SRI să decidă cum și când se anchetează infracțiunile de corupție.
UNJR a atras atenția încă de anul trecut ca orice implicare a unui serviciu secret în anchete penale dincolo de limitele prevăzute de lege e de natura să compromită independența întregului sistem judiciar.
Corelativ, orice neîndeplinire a unei obligații legale – aceea de a informa organele de cercetare penală atunci când au date sau informații din care rezultă săvârșirea unei infracțiuni – are efecte deopotrivă grave, împiedicând începerea unor anchete.
Scandalul de față readuce în discuție, într-un mod extrem de acut și dureros de data aceasta, rolul serviciilor secrete în relația cu justiția.
Din rapoartele SRI și declarațiile publice rezultă că SRI, depășindu-și atribuțiile legale, este implicat activ în anchetele penale și „își menține atenția/interesul până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze” din justiție.
Pe partea de informare a organelor de cercetare penală, însă, unde SRI are direct atribuții legale, se pare că ceva nu a funcționat pentru a preveni dezastruoasa situație de față din spitale.
Acest caz este mult prea grav pentru a rămâne un simplu subiect de presă ori anchetă jurnalistică. Fiecare instituție cu competențe specifice, în special cele de aplicare a legii, trebuie să comunice transparent daca faptele dezvăluite în presă le-au fost aduse sau nu la cunoștința de SRI, daca s-au confirmat sau nu, respectiv ce măsuri a luat fiecare pe domeniul de competență”, afirmă Dana Gîrbovan.
