Statutul magistraților va fi revizuit

22

Astăzi, Camera Deputaţilor va reexamina iniţiativa care modifică Legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi magistraţilor, pentru corelarea prevederilor proiectului cu decizia de admitere a sesizărilor PNL-USR şi ÎCCJ de către Curtea Constituţională a României.

Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor va începe luni, la ora 16.00, urmând ca votul final să fie dat de la ora 18.00.

Pe 19 iunie, CCR a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată de grupurile parlamentare ale PNL şi USR, precum şi obiecţia de neconstituţionalitate a ÎCCJ asupra proiectului care modifică Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Pe 24 mai, PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională a României în legătură cu iniţiativa care modifică Legea privind statutul magistraţilor.

„În urma reexaminării iniţiativei legislative, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituţionalitatea a şase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliţia PSD – ALDE a impus soluţii legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depăşind şi limitele reexaminării şi, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depăşirea limitelor legale ale reexaminării, dispoziţiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă şi nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale”, se arată în sesizarea PNL şi USR.

Liberalii şi parlamentarii USR mai argumentează că Legislativul a depăşit limitele stabilite prin decizia CCR, deoarece a modificat şi alte prevederi , pe lângă cele care trebuiau modificate, în urma hotărârii de neconstituţionalitate, dată de Curte, iar această acţiune ar încălca art. 147 alin. (4) din Constituţie.

„De asemenea, cinci texte normative nu respectă nici exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate a normei, impuse prin art. 1 alin. (5) din Constituţie, textele fiind neconstituţionale ca urmare a impredictibilităţii lor în viitoarea aplicare”, se mai arată în documentul trimis de PNL şi USR către Curtea Constituţională.

Referitor la felul în care Parlamentul a definit eroarea judiciară, liberalii susţin că „legiuitorul nu a individualizat elementele, împrejurările sau situaţiile care să se circumscrie noţiunii de eroare judiciară, reglementarea păstrându-şi caracterul vădit abstract”. De asemenea, formulările precum ‘încălcare evidentă’ sau ‘afectarea gravă’, deşi sunt potrivite pentru explicaţii de natură teoretică, ele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate în procesul de legiferare”, potrivit sursei citate.

Tot pe 24 mai şi Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a sesizat Curtea asupra neconstituţionalităţii modificărilor aceleiaşi legi.

Magistraţii instanţei supreme au subliniat, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraţilor nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.

Judecătorii de la instanţa supremă mai susţin că legiuitorul s-a îndepărtat de la normele articolelor 538 şi 539 din Codul de Procedură Penală şi a inclus în sfera erorii judicare „actele proceduale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi „hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”, fără nicio circumstanţiere menită să permită identificarea clară a acestora.

„Efectul utilizării unor formulări cu caracter general şi imprecis în definiţia noţiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare şi, în consecinţă, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor care o reglementează”, spun magistraţii ÎCCJ.

LĂSAȚI UN MESAJ