Stela Trif iese imaculată din dosarul cu frauda pe fonduri UE de la Cluj

Pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca s-a aflat cauza în care Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată a Stelei Maria Trif pentru că ar fi achiziţionat, din fonduri europene, echipamente medicale din domeniul hematologiei din India, falsificând certificatele de origine în așa fel încât să ateste aparatele ca fiind din Comunitatea Europeană. În acest fel, în spitale a ajuns aparatură neconformă, manufacturată într-o mahala din India, în loc de aparatură profesionistă din Italia.

Sentința de fond

Magistraţii clujeni au condamnat-o în vara anului trecut, pe Stela Maria Trif, proprietara unei firme de aparatură medicală, la pedeapsa de 2 ani şi 3 luni de închisoare în regim de detenţie, pentru fals în declaraţii şi înşelăciune privind calitatea mărfurilor. Trif a importat aparatură de proastă calitatea, din India, sub performanţele cerute de proiectul finanţat cu bani europeni.

 Curtea de Apel întoarce dosarul

Șansele ca un dosar de fond, pe o speță similară ca cea a Stelei Trif, să aibă o sentință desființată de Curtea de Apel Cluj sunt aproape nule. Însă, anul 2017 i-a adus clujencei o surpriză de proporții.

„Admite apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă ÎCCJ – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, inculpata TSM, şi partea civilă MFP – DGJ, împotriva sentinţei penale nr 87 din 19 01 2016 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o desfiinţează în întregime şi dispune rejudecarea cauzei de către instanţa de fond Stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de 90 lei, onorariu parţial apărător din oficiu (pentru av Feier Ancuţa Ionela) şi, respectiv, suma de 360 lei , onorariu integral apărător din oficiu (pentru av Huţanu Bogdan), sume ce se vor plăti din FMJ Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului Definitivă”

În 2008, Ministerul Sănătății a fost beneficiarul unor fonduri europene semnificative, alocate prin programul PHARE, pentru utilarea cu aparatură modernă și performantă a spitalelor din România. Ca urmare, Ministerul Sănătății, împreună cu Ministerul Economiei și Finanțelor, a demarat procedura de licitație deschisă pentru mai multe programe, obiectul uneia dintre licitații fiind achiziționarea de echipament medical pentru diferite proceduri de la Centrele sangvine din țară. SC RedoxLab SRL, societatea Stelei Trif, a fost desemnată câștigătoare, având oferta cea mai avantajoasă.

Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul

Procurorii arată că după ce a participat la licitația organizată de Ministerul Sănătăţii, în cadrul căreia a ofertat echipamente medicale de înaltă performanţă de producţie italiană – ale firmei  KW Apparecchi Scientifici SRL – la un preţ super competitiv care i-a asigurat câştigarea licitaţiei, preţul oferit fiind chiar mai mic decât prețul de livrare al produselor originale, Trif Stela şi-a pus angajaţii să identifice un alt producător pentru aparatura respectivă. Aşa a ajuns la firma indiană Raja Enterprises, de la care a cumpărat 65 de aparate medicale de o calitate net inferioară celei ofertate, care nu prezenta nici pe departe specificaţiile tehnice și nici pe cele care prevedeau ca marfa să provină în mod obligatoriu de pe piaţa comunitară. Pentru a crea aparența de produs originale, producătorii indieni au aplicat pe aparate sigla societății italiene Apparecchi Scientific.

Odată aleasă firma care urma să producă aparatura, Trif Stela şi-ar fi trimis câțiva angajaţi la faţa locului, în India. Ajunşi acolo, aceştia au găsit, ”într-o mahala din India, un garaj insalubru, prin  faţa căruia se plimbau nestingherite, prin, praf, animale sălbatice, maimuţeşti bivoli sălbatici. La interior oameni desculţi, pe jumătate dezbrăcaţi, care lucrează cu mâinile goale sau cu unelte rudimentare”, după cum se arată în rechizitoriu.

Procurorii susțin că, odată aparatura ajunsă în țară, Trif Stela și-a determinat angajații să falsifice documentele de calitate, pentru a putea obține certificarea de la Camera de Comerț și Industrie a județului Cluj. De asemenea, a dispus întocmirea de acte (declarații și facturi), care să ateste, în fals, achiziția aparatelor de la firma italiană, precum și calitatea și conformitatea acestora. Imediat după livrare, beneficiarii au reclamat, zilnic, defecțiuni ale aparatelor.

Reclamații peste reclamații

La scurtă vreme după livrare, reclamațiile referitor la defecțiuni de funcționare a aparatelor au început să curgă. Pentru remedierea defecțiunilor, echipele de depanare ale societății Redox Lab se deplasau la unitățile medicale pentru intervenții tehnice. În scurt timp acestea au fost depășite de situație, deficiențele raportate fiind mult peste capacitatea de întreținere a societății, deoarece în perioada imediat următoare livrării s-au raportat peste 150 de deficiențe, fapt care a determinat reacția autorităților.

La Constanța, aparatura a fost refuzată

Pe parcursul procesului au fost audiați mai mulți martori, printre care unul dintre directorii de vânzări ai Redox Lab, Loredana Pop. Aceasta a declarat în fața instanței că ea a fost cea care, trimisă telefonic de Stela Trif, a semnat contactul cu Ministerul Sănătății, după câștigarea licitației. Martora a arătat că în momentul în care aparatura a fost distribuită la centrele medicale din țară, Alina Dobrotă, șefa Centrului Sangvin din Constanța a refuzat să accepte aparatura, arătând ă nu este conformă cu ceea ce a cerut.

Alina Dobrotă a participat, în calitate de specialist, la întocmirea caietului de sarcini pentru licitația respectivă, deci cunoștea foarte bine care erau parametrii tehnici pe care trebuiau să îi îndeplinească aparatura.

”Alina Dobrotă spunea că ea a trecut altceva în caietul de sarcini. Ea știa ce cere pentru că a participat direct la elaborarea fiței tehnice a aparatelor din caietul de sarcini. Nu se ridicau la standardele cerute, spunea că sunt de calitate proastă.”, a declarat Loredana Pop.

În cele din urmă, Dobrotă a fost de acord să accepte un aparat, dar a constat că certificatul de producător, manualul tehnic, actele de conformitate nu însoțeau aparatura, documente care au fost trimise ulterior.

În urma acestei mărturii instanța a decis audierea, în calitate de martor, a Alinei Dobrotă, șeful Centrului Regional de Transfuzii Sanguine Constanta și  preşedintele Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor Constanţa. De asemenea, pe lista martorilor apare Carmen Roșu, în calitatea sa de director la Ministerul Finanțelor, pe fonduri PHARE.

Spera să rămână cu banii în buzunar

Pentru marfă în valoare de 123.900 de euro, patroana firmei Redox Lab a facturat către Ministerul Sănătății suma de 355.334 de euro, vizând în acest fel un câștig de peste 150%. Sumele facturate nu au mai ajuns să fie încasate, deoarece la foarte scurtă vreme după livrare, beneficiarii aparaturii medicale au sesizat deficiențe majore în funcționare, apărute încă de la prima utilizare. Aceștia au sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă, DLAF, organism abilitat pentru investigarea modului de implementare și finalizare a proiectelor finanțate din fonduri europene în România, investigație din care a rezultat un raport de fraudă și care a avut drept urmare demararea anchetei penale de către procurorii DNA Cluj.

Ministerul vrea banii înapoi

Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit ca parte civilă în cauză, pentru valoarea contractului încheiat cu societatea Redox Lab SRL Cluj-Napoca, respectiv pentru suma de 298.600 de euro, arătând că, urmare a fraudei comise, instituţia a pierdut atât finanţarea europeană cât şi cofinanţarea naţională.