Pe timpul mandatului de primar din anul 2006 al aceluiaşi Emil Boc se bătea palma cu firma Polus Real Estate SRL pentru construirea „Cartierul Tineretului”, investiţie de peste 500 de milioane de euro. Primăria astăzi se luptă cu deciziile a două instanţe de judecată, ce erau date în favoarea Polus Estate.
Cartierul Tineretului era proiect imobiliar realizat în parteneriat public-privat, în care Consiliul Local deţinea 51%, restul de 49% aparţinând societăţii Polus Real Estate. Această firmă a fost creată de concernul TriGranit. Pentru acest concern, Cartierul Tineretului este primul proiect rezidenţial dezvoltat, în parteneriat, pe piaţa românească. Cu toate că nu au depăşit termenul de execuţie, care este de cinci ani, în ultima perioadă lucrările pe acest şantier stagnează. În cel mult trei ani, Cartierul Tineretului ar trebui să ofere aproximativ 6.000 de locuinţe, adică o investiţie de 510 milioane de euro.
Primăria trasă în piept timp de nouă ani începe lupta cu instanţele
Exceptând faptul că nu s-a construit nici o locuinţă după nouă ani de la semnarea contractului de asociere cu Polus Real Estate. Mai mult de atât, instituţia municipiului riscă să rămână fără 100 de hectare de teren. Există deja două instanţe care au decis dizolvarea societăţii Cartierul Tineretului SRL iar primăria se luptă cu arsenalul de avocaţi pentru a contesta deciziile.
În ultima şedinţă ordinară a primăriei, consilierii locali au aprobat hotărârea privind promovarea unei acţiuni în justiţie având ca obiect pretenţii rezultate din neexecutarea obligaţiei de către societatea Cartierul Tineretului Cluj SRL.
Prin Hotărârea mai sus menţionată se doreşte, de către primărie, promovarea unei acţiuni în justiţie având ca obiect punerea în executare de predare a unui număr de 384 de locuinţe sociale de către societatea Cartierul Tineretului Cluj SRL, obligaţie reţinută prin decizia pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj.
Primăria Cluj-Napoca a ales, la propunerea primarului Emil Boc, să fie reprezentată de SCA „Lăpuşan, Moscovits, Steopan şi Asociaţii”. Această casă de avocatură a început din acest an să reprezinte instituţia municipiului în toate proiectele. Scopul principal al acestora este anularea dizolvării societăţii Cartierul Tineretului, ce are ca obiectiv construirea de locuinţe pe acel teren. De asemenea au ca obiectiv obţinerea unei sentinţe prin care Polus Estate să îşi ducă la capăt obligaţiile stipulate în contractul cu Consiliul Local.
”În acest context, urmare a pronunţării Deciziei civile nr.138 din 4 februarie 2015 de către Curtea de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr.1433/1285/2012, având în vedere că în prezent contractul de asociere nr.91175/421 din data de 29.11.2006, încheiat între Consiliul Local şi Polus Real Estate în baza HCL nr.707/2006 produce efecte, se impune efectuarea unor demersuri juridice în vederea constatării unui drept de creanţă al CL împotriva societăţii CTC, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin neexecutarea obligaţiei de predare a celor 384 de locuinţe sociale, care să profite CL în eventualitatea declanşării unei executări silite a patrimoniului societăţii CTC sau în cazul în care se va demara lichidarea patrimoniului societăţii CTC”, se arată în referatul serviciului juridic prin care s-a propus Consiliului Local modificarea contractului încheiat în 2013 cu casa de avocatură.
Fostul ministru ce ar fi trebuit să proiecteze Cartierul Tineretului, dar nu a mai apucat
După revocarea sa din funcţia de ministru, Zsolt Nagy a început în august 2007 să colaboreze cu grupul Polus din Cluj-Napoca. În decembrie 2007, el a fost numit ca director de dezvoltare în cadrul companiei Euromentor Cluj, din grupul Polus, având ca principală sarcină proiectarea viitorului Cartier al Tineretului, ce ar fi urmat să fie construit la Cluj, în asociere cu Primăria Cluj, de către o altă societate, Polus Real Estate, din cadrul aceluiaşi grup de firme. După cum a declarat Nagy în cursul anului 2007 pentru ziuadecluj.ro, “principalul proiect de care mă voi ocupa va fi Cartierul Tineretului. Domeniul imobiliar este unul foarte atractiv, un segment ce prezintă multe oportunităţi şi îmi va face plăcere să lucrez la astfel de proiecte”.
La data de 11 iunie 2007, Zsolt Nagy a fost suspendat din funcţia de ministru, fiind anchetat în dosarul privatizărilor strategice şi acuzat de sprijinire a unui grup infracţional organizat, cu caracter transnaţional (grup condus de spionul bulgar Stamen Stantchev), şi trădare prin transmitere de secrete. Ministrul a declarat că decizia preşedintelui a fost luată „după momentul referendumului, când UDMR a anunţat că nu va sprijini moţiunea de cenzură, deci că nu se poate realiza obiectivul de dărâmare a guvernului cu sprijinul UDMR”. În perioada suspendării sale din funcţie, conducerea Ministerului Telecomunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a fost asigurată interimar de către ministrul László Borbély. La data de 30 iulie 2007, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de revocare din funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor a lui Zsolt Nagy şi numirea în acest post a lui Iuliu Winkler.
La data de 18 septembrie 2007, DNA a cerut avizul preşedintelui Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale faţă de Zsolt Nagy şi Tudor Chiuariu, ambii cercetaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice având ca urmare obţinerea unui avantaj patrimonial pentru altul, infracţiune conexă celor de corupţie.
Scandalul început din 2012: panouri fotovoltaice în locul celor 6000 de locuinţe
Pentru ridicarea Cartierului Tineretului, municipalitatea a format o asociere cu Polus Real Estate, ale cărei acţiuni în cadrul societăţii au fost ulterior transferate către o alta companie, printr-o Hotărâre de Consiliul Local. Prin aceeaşi Hotărâre s-a decis şi transformarea scopului asocierii, dintr-o investiţie imobiliara, din care Primăria urma să primească un anumit număr de apartamente în cartierul de locuinţe, într-un parc fotovoltaic, de la care ar primi energie electrica pentru a asigura iluminatul stradal. Şi acea Hotărâre a fost contestată în forul Consiliului Local, iar opoziţia a reuşit chiar să o respingă într-o primă fază.
Ulterior, acţionarul majoritar al Polus Real Estate, compania britanica Iris Ventures, a deschis mai multe procese la instanţele clujene pentru a-şi recupera partea de acţiuni transferată de la Polus Real Estate la noul asociat al Primăriei, SC Green Energy Napoca SRL, controlată de Arpad Paszkany. Instanţa a suspendat decizia prin care Adunarea Generala a Acţionarilor de la Polus Real Estate a decis reconversia proiectului. Cu toate acestea, Comisia de Urbanism a Primăriei clujene a dat aviz parcului fotovoltaic pe care Green Energy Napoca intenţionează să-l realizeze pe locul destinat construirii Cartierului Tineretului.
Iris Ventures Limited, compania care deţine 77% din capitalul social al Polus Real Estate, considera ca CL a adoptat hotărâri nelegale şi ca în acest fel şi-a dat concursul la sprijinirea omului de afaceri Arpad Paszkany, care deţine 13% din capitalul social al societăţii, pentru a pune în practica un plan infracţional grefat pe societăţile implicate în proiectul imobiliar (cu concursul interpuşilor acestuia în aceste societăţi), având ca scop unic prejudicierea Polus Real Estate cu peste 8 milioane de euro. Folosind ca paravan votul CL, arata Iris Ventures Limited in plângerea prealabila împotriva hotărârilor forului local prin care s-a făcut reconversia redactată de Casa de Avocatura Musat şi Asociaţii, omul de afaceri Arpad Paszkany a reuşit „scoaterea din patrimoniul Cartierului Tineretului SRL şi transmiterea către Green Energy Napoca a dreptului de administrare şi folosinţă asupra unei suprafeţe de peste 197 de hectare din terenul iniţial de 203 hectare; preluarea întregii participaţii a PRE la capitalul social al Cartierul Tineretului SRL prin pretinsa dare în plata specificata în cadrul acordului din 5 mai 2011, cu consecinţa transmiterii părţilor sociale deţinute de Polus către Green Energy Napoca; eliminarea Polus, respectiv a subscrisei din cadrul asocierii Cartierul Tineretului SRL, obţinerea de beneficii financiare impresionate în suma de aproximativ 9 milioane de euro, ca urmare a creării şi impunerii prin eşafodajul juridic creat a unei creanţe fictive a Green Energy Napoca asupra Polus”.
