Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat proiectul de hotărâre pentru noile planuri urbanistice destinate construirii Centrului Cultural Transilvania, care va adăposti sediul Filarmonicii. Proiectul a stat în proiectare de vreo trei ani, iar sursa de finanțare pentru acesta, creditul de 30 de milioane de lei luat de Primărie, este aproape de finalul perioadei în care poate fi folosit. Licitația pentru construirea acestuia nu a fost încă lansată, și probabil se lucrează la caietul de sarcini.
”Planul Urbanistic Zonal (PUZ) – Bulevardul 21 Decembrie 1989 – Str. Năvodari și Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) – ansamblu Centru Cultural Transilvania, Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 106, au fost aprobate de plenul Consiliului Local Cluj-Napoca. Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism (CTATU) a avizat aceste planuri în 24 februarie.
”Prin PUZ, în zona studiată, situată între B-dul 21 Decembrie 1989 la nord, str. Năvodari la sud și parcele private la est și vest, se stabilesc următoarele încadrări funcționale:
– UTR SZ C IC = subzonă centrală cu funcțiuni specifice culturale, de învățământ și spații comerciale conexe ansamblurilor culturale, funcțiuni culturale cu valoare de reprezentativitate, la nivel local și național. Se stabilesc prin documentație indicii de ocupare a terenului, funcțiunile admise, circulațiile, accesele, necesarul și amplasarea locurilor de parcare, pe suprafața de 19.923 mp. aflată în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca.
– UTR SZ C I = subzona asupra căreia se instituie restricție permanentă de construire la sol – regim de servitute de utilitate publică (Piața Transilvania).
Indicii urbanistici propuși sunt: POT (n.r. procentul de ocupare a teritoriului) max. = 45% și CUT (n.r. coeficientul de utilizare a terenului) max. = 3,5 ADC/mp teren.
Prin PUD se reglementează organizarea incintei și conformarea arhitectural-volumetrică a construcțiilor și spațiilor din incinta studiată, după cum urmează: Piața Transilvania, Clădirea sălii de concerte, Filarmonica Transilvania, Academia de Muzică, Hotel – birouri, clădirea monument istoric, spații expoziționale”, scrie în proiectul de hotărâre aprobat de consilierii locali.
Cultura e nemuritoare. Are tot timpul din lume
Contractul pentru proiectarea Centrului Cultural Transilvania a fost semnat în decembrie 2011, și trebuia ca arhitecții să predea proiectul în urmă cu mai bine de doi ani. Licitația a fost câștigată de asociațiunea Vaal Arhitectura SRL, împreună cu “Popp și asociații”, proiectantul principal fiind Viorel Hurduc, un controversat arhitect bucureștean.
În luna noiembrie, Consiliul Local Cluj-Napoca a votat aprobarea indicatorilor tehnico-economici (studiului de fezabilitate) pentru realizarea Centrului Cultural Transilvania. De atunci, nicio veste în legătură cu posibilitatea lansării unei licitaţii de execuţie, pentru că deocamdată proiectul abia a primit avizele de urbanism şi, cel mai probabil administraţia locală nu are de unde să scoată cei 64 de milioane de euro preconizaţi de indicatori.
Realizarea Centrului Cultural Transilvania a mai fost amânată de contestaţia depusă de unul dintre participanţii la concursul de proiecte, precum şi de procesul prin care administraţia locală a contestat decizia Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), care a admis această plângere. Contestaţii au existat şi la concursul de idei, câştigat de UTCN, dar acestea nu au ajuns în instanţă.
Curtea de Apel Cluj a decis în toamna lui 2011 că felul în care Primăria Cluj-Napoca şi ordinul Arhitecţilor din România au organizat concursul pentru proiectarea noii Filarmonici a fost corect şi că decizia CNSC de anulare a licitaţiei este neîntemeiată, astfel că administraţia locală a primit undă verde pentru semnarea contractului. Contestaţiile au amânat începerea lucrărilor la Centrul Cultural Transilvania cu aproape un an.
Capitala Europeană a Creditelor
Pe vremea când Sorin Apostu era primar, municipalitatea clujeană a contractat un împrumut de la CEC, fără a avea trasate clar nevoile pentru care clujenii s-au îndatorat la bugetul local cu circa 300 de milioane de lei. Din 2011, până la începutul lui 2014, municipalitatea cheltuise abia jumătate din banii contractaţi, ultima achiziţie fiind reînnoirea parcului de autobuze al Companiei de Transport Public Cluj Napoca.
Emil Boc a declarat că 2014 este ultimul an în care se poate folosi creditul contractat de la CEC, aşa că edilul s-a gândit, împreună cu consilierii locali, să înnoiască parcul auto de autobuze al regiei de transport. Astfel pare că banii respectivi au fost contractaţi fără a se şti cu siguranţă pentru ce au fost împrumutaţi de la CEC.
După ce primăria a împrumutat 300 de milioane de lei de la CEC, gradul de îndatorare al municipalităţii clujene a ajuns la 13,05%. Pentru această sumă, clujenii vor trebui să plătească dobânzi de peste 5,7 milioane de lei până în 2041, anul în care banii trebuiesc returnaţi. De asemenea, municipalitatea s-a mai angajat faţă de CEC să plătească comisioane de 525.743,35 de lei.
Înainte de contractarea împrumutului de la CEC, primăria clujeană tocmai terminase de rambursat un credit de 150 de milioane de lei luat de la BCR. Pentru aceşti bani, primăria a plătit dobânzi de 54 de milioane de lei şi comisioane de aproape 500.000 de lei.
În urmă cu un an, Primăria Cluj Napoca a emis o informare privitoare la modul în care au fost cheltuiţi banii luaţi de la CEC. Pe listă apar și 45 de milioane de lei, cheltuiți pentru sediul Filarmonicii.
“Primăria a cheltuit până acum 179,3 milioane de lei din creditul accesat de la CEC Bank în 2011. Banii au folosiţi pentru finanţarea achiziţiei de mijloace de transport în comun în anul 2012 (25,6 milioane de lei), lucrări la Sala Polivalentă şi pentru sediul Filarmonicii (45 de milioane de lei), modernizare iluminat public (14,1 milioane de lei), modernizare străzi (94,5 milioane de lei). Cea mai mare sumă, 72,7 milioane de lei, a fost cheltuită în anul 2011. În anul 2012 s-au cheltuit 69,7 milioane de lei, iar în 2013 aproape 37 de milioane de lei. Banii din creditul de la BCR au fost folosiţi pentru parking-ul de pe strada Moţilor şi alte parking-uri şi dotări pentru regia de transport în comun, pentru modernizarea unor unităţi de învăţământ, construirea de locuinţe, modernizare străzi sau iluminat public. Cea mai mare sumă din credit, 52,7 milioane de lei, a fost cheltuită în anul 2009”, arăta informarea primăriei clujene.
