O casă tradițională din lemn, datând din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, aflată pe lista monumentelor istorice și catalogată de specialiștii în etnografie ca fiind cea mai veche și mai importantă din Sălaj, este la un pas de colaps, acoperișul din paie fiind distrus în mare parte, iar o parte din tâmplăria de lemn putrezită. Potrivit unui reportaj publicat în agerpres.ro, imobilul a avut, de-a lungul vremii, inclusiv destinația de biserică, numele lui fiind legat și de un alt monument reprezentativ din localitate, biserica de lemn a lui Horea, mutată între timp la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
În soarele tăios al unei zile de primăvară timpurie, clădirea monument istoric din Cizer se lasă cu greu descoperită, la capătul unui drumeag îngust și întortocheat, ce duce din șoseaua principală în spatele școlii ce poartă numele fostului conducător al răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania, Vasile Ursu, cunoscut ca Horea, ce și-a legat destinul de localitatea sălăjeană prin biserica ce a clădit-o aici către finalul secolului al XVIII-lea. Dacă e să credem legendele locale, meșterii ce au lucrat la ridicarea lăcașului de cult sub îndrumarea lui Horea au stat chiar în casa ce este astăzi doar o tristă imagine a clădirii ce a fost odată una din cele mai mari și mai frumoase construcții de lemn din sat.
Construită inițial lângă o vale ce o inunda aproape în fiecare primăvară, casa a fost mutată, pentru a fi salvată, în spatele școlii noi, în 1987. De atunci stă neîngrijită, degradându-se în bătaia ploilor și în nepăsarea celor răspunzători. Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcției, motivelor decorative din portalul ușii interioare, din cadrele ferestrelor și din stâlpii târnațului. Valoarea ei derivă și din faptul că este una din ultimele case cu paie, fiind reprezentativă pentru toată regiunea de sub Meseș.
„Practic, casa aceea este cea mai importantă casă veche din județul Sălaj, în momentul de față. Mai existau două case, la Călacea și la Bezdez, de sfârșit de secol XVIII, iar aceasta este de dinainte de 1750. În plus, și ca mărime și ca elemente ornamentale, este unică. Și ca tehnică de construcție, din bârne de stejar rotunde, trimite spre prima jumătate a secolului XVIII. Plus tradiția locală, care spune că în casa aceea au stat meșterii cât timp s-a făcut biserica lui Horea, tot din Cizer, care e din 1773, datată, cu inscripție. A servit și ca biserică, fiind casă cu un spațiu foarte mare. Tradiția locală așa spune”, afirmă Augustin Goia, cercetător expert la Muzeul Etnografic al Transilvaniei și unul dintre cei buni cunoscători ai patrimoniului cultural tradițional din Sălaj.(sursa foto:agerpres.ro)
