La mijlocul lunii septembrie, în complexul Cetăţilor Dacice, monument din patrimoniul mondial UNESCO, au apărut ”peste noapte” zeci de gropi și alte urme ale unor acte de vandalism. La Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa şi Feţele Albe responsabil de integritatea patrimoniului național este Ministerul Culturii, care nu-și asumă nicio obligație, dar refuză să dea în administrare siturile Consiliului Județean Hunedoara. Acesta din urmă are în grijă Sarmisegetusa Regia, unde asigură paza și protejarea cetății dacice, așa cum ar trebui să se întâmple și la celelalte obiective, dacă firul roșu nu ar fi pus de-a curmezișul.
Primele au fost descoperite gropile de la Piatra Roșie, cu zecile, relativ circulare și de mici dimensiuni, dispuse aparent aleator. Apoi, s-a descoperit că și la Costești, la Cetățuie și Blidaru apar astfel de gropi, în incinta sitului arheologic aflat în patrimoniul UNESCO. La mai multe ziduri apar urme de vandalism, iar săpăturile descoperite sunt ilegale.
Astfel, poliţiştii de patrimoniu de la Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara au declanşat imediat cercetările. „La faţa locului s-au deplasat poliţiştii de la Compartimentul pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, pentru a efectua cercetările. Din primele informaţii pe care le avem, s-a stabilit că modul de operare este acelaşi ca în cazul cetăţii Costeşti”, a informat Laura Bradu, de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara, citată de presa locală.
La Sarmisegetusa Regia nu s-a săpat
Gazeta de Cluj a luat legătura cu Vladimir Brilinsky, custodele cetății Sarmisegetusa Regia, care a postat pe facebook mai multe imagini cu distrugerile din complexul Cetăților Dacice. Acesta arată că darea în administrare a ansamblurilor arheologice către Consiliul Județean Hunedoara ar asigura paza acestora, la fel cum se întâmplă la Sarmisegetusa Regia.
”Unde administrez eu nu s-a înregistrat nicio groapă, pentru că avem pază 24 de ore din 24. Aceste distrugeri se întâmplă din cauza ministerului (Culturii, n.r.), care refuză să le dea în administrare către Consiliul Județean Hunedoara. Spun că sunt probleme de carte funciară, și alte astfel de răspunsuri puerile.
Consiliul Județean Hunedoara a cerut doar să administreze monumentul, să îl protejeze, potrivit legii 422 (privind protejarea monumentelor istorice, n.r.), nu a vrut terenul. Până acum a fost refuzat de două ori. Dar iată că Sarmisegetusa Regia s-a putut da în administrare, numai celelalte cetăți nu se pot”, spune Vladimir Brilinsky.
Acesta mai spune că nu poate estima numărul gropilor și nici nu dorește să speculeze în legătură cu motivul pentru care acestea au fost săpate. ”Este greu să-ți dai seama dacă nu faci o cercetare amănunțită, cei care le-au făcut le-au și astupat. Am mai văzut ceva similar în ianuarie 2013, și după părerea mea nu indică braconaj arheologic, dar nu vreau să speculez.
Poliția de patrimoniu a recuperat marile descoperiri din zonă
Nu știu nimic despre cercetarea poliției, dar pot să spun că poliției de patrimoniu de le IPJ (Hunedoara, n.r.) i se datorează în totalitate recuperarea tuturor artefactelor descoperite de căutătorii de comori. Ei au recuperat artefactele, au făcut dosarele, și acum sunt peste 50 de persoane trimise în judecată, este meritul poliției de patrimoniu. Toate marile descoperiri din zonă din ultima vreme au fost recuperate de ei, la poliția din Hunedoara e un nucleu de profesioniști adevărați”, a precizat Vladimir Brilinski.
Administratorul sitului de la Sarmisegetusa Regia a declarat că urmează să participe la Timișoara la un colocviu pe tema monumentelor UNESCO în pericol de calamități, iar la eveniment va fi prezent și ministrul Culturii, cu care va fi abordat din nou subiectul protejării complexului cetăților dacice.
Aleșii sunt conștienți de soluții
Preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Relaţia cu UNESCO, Traian Igaş, spune că vandalizarea recentă a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei este o dovadă a faptului că obiectivele nu mai pot fi lăsate, practic, fără stăpân, scrie Glasul Hunedoarei.
Acesta a adăugat că, la scurt timp după vizita la complexul cetăților dacice din luna mai, a solicitat în scris Ministerului Culturii urgentarea demersurilor de transmitere a cetăţilor dacice de la Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa, precum şi a zonei „Feţele Albe” în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.
„Am văzut diferenţa dintre o cetate administrată cu adevărat, mă refer la Sarmizegetusa Regia, şi altele, care nu sunt administrate de nimeni. Vom face toate demersurile şi vom susţine Consiliul Judeţean Hunedoara în demersul de a prelua în administrare şi celelalte cetăţi dacice, care astăzi sunt ale nimănui”, spunea în urma vizitei din judeţul Hunedoara senatorul Traian Igaş, preşedintele comisiei.
Traian Igaş mai spune că la începutul actualei sesiuni parlamentare a fost depus şi un proiect de modificare a legislaţiei, astfel încât amplasamentele cetăţilor dacice să fie scoase din fondul forestier pentru ca arborii să nu mai cadă peste vestigii şi să le distrugă, iar lucrările de cercetare, curăţare şi conservare să se poată derula mai eficient.
„Dacă la Sarmizegetusa avem pază, avem mici amenajări, avem tot ce ne trebuie, sus la Costeşti, într-unul dintre turnurile de pază avem balegă de vaci”, remarca, pe 15 mai, Mircea Dobra, unul dintre membrii comisiei pentru relaţia cu UNESCO care a participat la vizita din Munţii Orăştiei.
Cu mâna întinsă la minister
Cetăţile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuia, Blidaru, Luncani – Piatră Roşie, Băniţa şi Căpâlna (Albă) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999.
În 2003 apare Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (PNGMC), în al cărui teritoriu sunt incluse şi cetăţile dacice, cu toate că acestea sunt deja declarate obiective istorice UNESCO.
În 2005 izbucneşte scandalul comorilor dacice, odată cu primul dosar penal şi primii reţinuţi sub acuzaţia că au căutat, găsit şi traficat ilegal brăţări dacice din aur, sustrase de la niciun kilometru distanţă de incinta sacră de la Regia. Tot în 2005 o furtună doboară zeci de copaci peste în situl Sarmizegetusa Regia. E nevoie de doi ani de dispute administrative pentru ca arborii să fie scoşi din situl istoric.
De atunci, autorităţile judeţene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii. Singura pentru care s-a reuşit trecerea în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara este cetatea de la Sarmizegetusa Regia. În 2012, Consiliul Judeţean Hunedoara a reuşit să preia de la Ministerul Culturii, patrimoniul cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO. Iar cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este singură din Munţii Orăştiei care are un regulament de vizitare şi este protejată de căutătorii de comori.
CJ vrea să administreze cetățile
Consiliul Judeţean Hunedoara lucrează în continuare la proiectul de preluare în administrare a cetăţilor dacice pentru a le putea pune în valoare şi pentru a le apăra împotriva căutătorilor de comori.
Chiar dacă lucrurile se mişcă greu, există totuşi o speranţă, în condiţiile în care chiar şi comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a recomandat trecerea tuturor cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei de pe teritoriul judeţului Hunedoara în administrarea Consiliului Judeţean, după modelul cetăţii Sarmizegetusa Regia, asta după cea văzut diferenţa la faţa locului.
Iar comisia constituită la nivelul judeţului Hunedoara lucrează la aspectele legale pe care le presupune această preluare. “Avem constituită o comisie formată din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Hunedoara şi primăriilor pe raza cărora se găsesc aceste cetăţi. În această lună trebuie să se stabilească regimul juridic al terenurilor”, a declarat Adrian David, preşedintele CJ Hunedoara.
Ponta la Cetățile Dacice
”În 31 decembrie, aflat în vacanţă la Arsenal Park Orăştie, Victor Ponta face o excursie până la Sarmizegetusa Regia, postează o fotografie pe Facebook în care se declară din nou “mândru că e român”, creează un scandal mediatic pentru că a venit în perioada în care cetatea era închisă vizitatorilor, apoi promite sprijin pentru cetăţile dacice şi pleacă. De atunci, nimic în afară de vechile beţe-n roate care au fost puse şi când a venit vorba de predarea Sarmizegetusei Regia de la Ministerul Culturii la Consiliul Judeţean: ba că nu e lămurită situaţia juridică a terenurilor, ba că, în unele cazuri, cetăţile se întind şi pe proprietăţi private, ba că trebuie aviz de la Ministerul Mediului, ba de la Ministerul Culturii”, scrie Replica Hunedoara.
Mirajul aurului din Munții Orăștie
Fenomenul braconajului arheologic nu este nou şi s-a intensificat după 1989, mai ales pe fondul unor lacune legislative, dar şi în lipsa unui administrator real al monumentelor UNESCO. În ultimii patru ani au fost constituite patru mari dosare penale, cel mai cunoscut fiind cel legat de brăţările dacice în care 13 persoane au fost puse sub acuzare pe motiv că ar fi găsit în urma unor detecţii neautorizate şi au traficat ilegal 15 brăţări dacice din aur. În acest dosar instanţa a pronunţat o sentinţă definitivă, însă pe rol mai sunt alte trei lucrări penale cu zeci de persoane trimise în judecată.
sursa foto: Vladimir Brilinsky
