97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Mii de români de pe cele două maluri ale Prutului, dar și din străinătate, vor sărbători împlinirea a 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România și vor semnala apropierea momentului reîntregirii naționale, transmite Romanian Global News. Evenimentele vor fi organizate la inițiativa Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

Visul unionist dincolo de granițe

Bucureștenii au ieșit în stradă vineri, 27 martie, ora 18:00, în Piața Universității, la statui, să formeze o imensă hartă umană a României reunite cu Basarabia. Marea Adunare Tricoloră este evenimentul care aduce duminică, 29 martie, ora 14:00, în piața centrală a Chișinăului, susținătorii unirii Basarabiei cu România. Mii de steaguri tricolore vor fi fluturate pentru a demonstra că decizia Sfatului Țării din 27 martie 1918 își poartă rezonanța până în prezent.

Lansări de lampioane, marșuri, hărți ale României Mari reconstituite din oameni, hore ale unității, dezbateri, mii de panglici tricolore distribuite, sunt câteva dintre evenimentele organizate în zeci de localități ale României, printre care și Alba Iulia, Bacău, Baia Mare, Bârlad, Botoșani, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Drobeta Turnu Severin, Galați, Iași, Petroșani, Pitești, Slobozia, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Timișoara, Tulcea.

Și Diaspora unionistă a pregătit acțiuni pentru a sărbători unirea Basarabiei cu României. Astfel, români din Paris, Roma, Padova, Veneția, Bologna, Atena, Barcelona, Madrid, Copenhaga, Luxemburg, Dublin, Elveția, Germania, Suedia și Statele Unite ale Americii vor afișa bannere cu mesaje referitoare la adevărul istoric și la necesitatea reîntregirii naționale.

Ucraina dorea să anexeze Basarabia

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării, organ al Republicii Democratice Moldovenești, decidea cu majoritate de voturi: ,,În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România”.

Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) şi a fost în fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România în 1918 pentru a forma România Mare.

În cursul lunii martie devenea tot mai evident că unirea Basarabiei cu România era singura soluţie pentru tânăra republică moldovenească, soarta ei ca stat independent fiind periclitată de intenţiile de anexare a Ucrainei. Rada ucraineană, care semnase pacea cu Puterile Centrale, făcea presiuni mai ales pentru anexarea unor părţi ale Basarabiei, precum Ţinutul Hotinului şi Cetatea Albă.

Recunoscută la Conferința de Pace de la Paris

Imediat după declararea unirii, Rada ucraineană a emis proteste vehemente şi a refuzat să recunoască actul. Guvernul român a respins pretenţiile acesteia asupra nordului şi sudului Basarabiei, precum şi obiecţiile nejustificate ale Rusiei. Reacţiile ostile au continuat pentru multă vreme, statutul României Mari fiind pus sub semnul întrebării.

Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia care prevedea: „Considerând că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populaţiunea Basarabiei a manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România”, părţile contractante recunoşteau „suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia, şi acest hotar”.