In decembrie 1914, doi soldaţi, unul german şi celălalt englez, au încetat focul în plin război. Era Crăciunul şi cei doi au sărbătorit cu bere şi budincă. După o sută de ani, nepoţii lor au repetat scena, în semn de omagiu adus duşmanilor care, în timpul unui scurt armistiţiu, au devenit buni prieteni, relateaza evz.ro.
Maiorul englez Miles Stockwell (71 de ani) şi colonelul german Joachim Freiherr von Sinner (63 de ani), ambii în retragere, au urmat cariera bunicilor lor. Ei au mers la sfârşitul săptămânii trecute la Frelinghien (nord-estul Franţei), unde cei doi combatanţi din Primul Război Mondial, din tabere opuse, şi-au acordat un răgaz de Crăciun.
“Ceea ce s-a întâmplat a fost incredibil. Aveau ordin să nu fraternizeze cu inamicul, de aceea nu există fotografii cu ei împreună”, a afirmat Stockwell în ziarul The Mirror, preluat de Agerpres
Pe 24 decembrie 1914, cei doi au traversat “no man”s land”-ul de circa 10 metri dintre tranşeele duşmane, aplaudaţi de camarazii din cele două tabere. “Singurul lucru pe care îl putea oferi bunicul meu era o budincă de prune. Şi Von Sinner i-a dat două sticle de bere, pe care le-au băut unul în cinstea celuilalt”, spune fostul militar englez. Cei doi soldaţi s-au aşezat, au băut şi au fumat câte o ţigară. “Au arătat astfel ce se poate face când oamenii încetează să se mai lupte şi încep să vorbească”, adaugă el.
Încetarea focului pe unul din fronturile din Frelinghien în decembrie 1914 a rămas în memorie ca un exemplu a ceea ce se poate realiza atunci când oamenii reuşesc să treacă peste diferenţe. Scurtul armistiţiu a început în jurul orei 11.00 când Von Sinner, soldatul german, a fost văzut înaintând spre tabăra engleză (Royal Welsh Fusiliers), cu mâinile ridicate. După ce s-au îmbrăţişat cu inamicii, militarii germani au deschis trei butoiaşe de bere furate de la francezi, sărbătorind împreună Crăciunul. După aceea au reluat lupta.
Acel moment i-a legat pe viaţă pe combatanţi, fiecare povestind familiei despre acea experienţă irepetabilă. În prezent, datorită lor, familiile germană şi britanică sunt prietene, iar întâlnirea nepoţilor combatanţilor de atunci constituie un omagiu special adus “celor care au ştiut să îl asculte pe celălalt”.
