Unul dintre cei mai importanţi spioni din Al Doilea Război Mondial îşi are originile în Galaţi. Chiar dacă a catalogat naşterea sa în oraşul nostru ca „un simplu accident al istoriei”, dictat de interesele comerciale ale tatălui său, în orice fişă biografică a Verei Atkins figurează faptul că ea s-a născut pe malul Dunării. Jan Fleming, colegul ei de la SOE şi autorul celebrului James Bond, a descris-o astfel: „în lumea spionajului real, Vera a fost şefa”.
Agent al Serviciului Secret englez, Vera Maria Atkins (născută Vera-May Rosenberg) s-a născut la Galaţi pe 15 iunie 1908, fiind singura fiică a lui Max Rosenberg, un evreu care-şi mutase, în 1904, afacerile din Africa de Sud în România, profitând de dezvoltarea comerţului cu grâne derulat prin portul gălăţean. Succesul în afaceri al companiei sale, „Dunărea”, l-a propulsat pe Max Rosenberg în postura de amfitrion al diplomaţilor străini aflaţi în România, aceste reuniuni permiţându-i Verei Atkins să intre în contact cu protipendada europeană a vremii.
Tatăl ei, Max Rosenberg, om de afaceri şi bancher, a avut succes în România, unde a făcut avere considerabilă. În anii 1930 acesta ajunsese să-l consilieze pe regele Carol al II-lea în chestiuni financiare, scrie webcultura.ro. Max a decis să îi ofere fiicei sale o educaţie aleasă şi a trimis-o pe Vera să studieze la şcoli private în Elveţia, Franţa şi Anglia. A urmat cursuri de călărie, a practicat mai multe sporturi şi a luat lecţii de limbi străine şi muzică.
Max Rosenberg a murit în 1933 în România, iar Vera Maria Atkins a adoptat numele de fată al mamei sale şi a plecat în Anglia, via Franţa. „Atkins” era numele de fată al mamei, refugiată din Rusia în urma pogromurilor pe care Vera l-a folosit ca să-şi ascundă originile. Înainte ca Franţa să fie ocupată de germani, Vera Maria Atkins s-a înscris ca student la limbi moderne la Sorbona, după care a urmat un curs de un an la o şcoală din Lausanne.
Ascensiune rapidă la ”operaţiuni speciale”
Vera era foarte tânără când a fost recrutată de serviciile de informaţii britanice. În acea perioadă frecventa înalta societate bucureşteană şi devenise o apropiată a ambasadorului german Friedrich Werner von der Schulenburg. Pentru a-şi ascunde originea evreiască, Vera şi-a schimbat numele, iar după stabilirea în Marea Britanie a participat la numeroase misiuni secrete, în care s-a remarcat prin curaj şi inteligenţă. A avut o ascensiune rapidă, ajungând în fruntea SOE, Serviciul de Operaţiuni Speciale creat de premierul britanic.
În Anglia, Vera Maria Atkinsa, ca ofiţer al serviciilor secrete, a trimis 470 de agenţi, inclusiv 39 de femei, în spatele liniilor inamice – teritoriile franceze ocupate de germani. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, agenţii săi s-au infiltrat în spatele liniilor inamice, au sprijinit luptătorii din mişcările de rezistenţă, au distrus obiective vitale, i-au ajutat pe piloţii aliaţi să evadeze şi au transmis informaţii Londrei.
“De o inteligenţă feroce, comportament dintr-o bucată şi abilităţi de informator excepţionale, Vera a condus nenumărate misiuni în anii ’30. După ce a înaintat în poziţiile executive ale SEO (Special Operations Executive), o agenţie înfiinţată de către Winston Churchill, a devenit şefa unei armate clandestine. Echipa ei se înfiltra adânc în liniile inamice, lua legătura cu luptătorii Rezistenţei, distrugea ţinte vitale, ajuta prizonierii Aliaţi să evadeze, asasina soldaţi germani şi transmitea informaţii Londrei”, se arată în cartea numită ”Vera Atkins. Povestea celei mai importante agente secrete originare din România din al Doilea Război Mondial“, scrisă de canadianul William Stevenson şi publicată de Editura Polirom, în februarie 2014.
A pregătit debarcarea din Normandia
În mai 1940 s-a întors în Anglia şi în februarie 1941 este angajată la secţia franceză a SOE (Special Operations Executive), creat de Winston Churchill, în iulie 1940, pentru acţiuni de sabotaj şi subminare în teritoriile ocupate de nazişti. Vera Atkins este numită în scurt timp ofiţer de informaţii şi răspunde de pregătirea agenţilor secreţi trimişi în Franţa. Rolul ei era să organizeze rezistenţa pe teritoriile ocupate de Germania, să planifice acte de terorism şi sabotaj împotriva naziştilor şi să recruteze noi spioni, răspunzând de pregătirea lor. A antrenat 470 de agenţi secreţi, dintre care 39 de femei. A scris biografia tuturor acestora. Oamenii ei au aruncat în aer poduri şi trenuri şi au cules informaţii vitale.
Vera Atkins a paraşutat oameni, muniţie şi armament, staţii de emisie-recepţie şi a pregătit debarcarea din Normandia, de numele ei fiind legate mai multe operaţiuni de anvergură. După încheierea războiului a plecat în Germania pentru a interoga oficialii nazişti şi gardienii care se ocupaseră de lagărele de concentrare, investigând cauzele şi împrejurările în care dispăruseră agenţii britanici care nu s-au mai întors în Anglia după război. Mărturiile ei au fost folosite şi la condamnarea acuzaţilor din Procesul de la Nürnberg.
Model pentru filmele cu spioni
După 10 ani de activitate în spionaj, s-a retras în 1947 şi s-a stabilit într-un sat din Anglia. La peste patru decenii de la sfârşitul războiului, în 1987, Vera Atkins a fost răsplătită de Franţa, pentru serviciile sale, cu titlul de Comandant al Legiunii de Onoare (Croix de Guerre, Commandeur of the Légion d’Honneur). Atkins a fost prima femeie decorată cu Crucea George, a primit titlul de Comandor al Legiunii de Onoare şi a fost medaliată cu Crucea de Război.
Vera şi-a trăit viaţa într-o discreţie absolută, iar numele ei a rămas necunoscut până în anul 2000, când a murit la data de 24 iunie 2000, în localitatea britanică Hastings, Sussex , la vâsta de 92 de ani. William Stevenson, pe care Vera Atkins l-a autorizat să-i scrie biografia, a studiat documente desecretizate recent şi i-a intervievat pe cei care au cunoscut-o, pentru a reconstitui cât mai fidel viaţa şi personalitatea celei care continuă să fie şi astăzi un model pentru servicii.
Vera Atkins i-a inspirat pe scenariştii filmelor cu spioni, devenind model pentru personajul Miss Moneypenny într-un film din seria Bond. Pentru Ian Fleming, „tatăl” celebrului James Bond, „Vera Atkins was the boss in the world of spies” (În lumea spionilor, Vera Atkins a fost şeful). Vera Atkins s-a stins din viaţă pe 24 iunie 2000, la vârsta de 92 de ani, în oraşul Hastings, din sudul Angliei.
