Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au stopat o afacere din domeniul energiei electrice în care unul dintre “actorii” principali este clujeanul Rareş Criste, unul dintre afaceriştii care formează “noul val” al băieţilor deştepţi din energie. Practic, Criste a oferit o şpagă de 1,4 milioane de euro pentru a cumpăra energie, într-un mod dezavantajos pentru stat, de la Hidroelectrica. Cei care au primit şpaga au fost reţinuţi şi, momentan, de afaceristul clujean nu s-a atins nimeni. Însă, acest scandal ascunde lupta dintre şeful SRI, George Maior, şi un alt fel de SRI-ist, Virgil Ardelean, poreclit “Vulpea”. Până acum, jocurile din teren dau scorul de 1-0 pentru Maior.
La Cluj, în jurul lui Virgil Ardelean şi a fiului său, Alin, s-a creat în ultimii ani un “câmp de forţă” în care gravitează diferiţi sateliţi cunoscuţi sub numele de “oameni de afaceri”. Dintre ei s-a remarcat Rareş Criste, căruia Gazeta de Cluj i-a acordat câteva anchete de-a lungul timpului. Criste a fost asociat cu Alin Ardelean într-o serie de afaceri din domeniul energiei, marele atuu al lui Criste fiind acela că se pricepe în acest domeniu prin prisma studiilor făcute.
Una dintre cele mai mari afaceri pe care Rareş Criste era cât pe ce să o încheie a fost cea în care una dintre firmele la care este director, SC Energon Power Gas, ar fi urmat să încheie cu Hidroelectrica (vezi contractul pe site-ul www.gazetadecluj.ro) un contract pe patru ani de zile pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (aproximativ 262.980.000 euro) în condiţii dezavantajoase pentru compania de stat. Însă, cu câteva zile înainte de a se parafa această înţelegere, au intervenit procurorii DNA, ajutaţi de agenţi ai Serviciului Român de Informaţii (SRI), care au declanşat o anchetă şi au reţinut doi oficiali ai Hidroelectrica.
Practic, procurorii au avut nevoie de 6 zile pentru a face acest dosar pentru că intenţia lui Criste a cumpăra a devenit publică în data de 17.10.2013, iar procurorii au anunţat că au depistat nereguli în data de 23.10.2013.
Cu ajutorul SRI…
Comunicatul DNA arată, fără a menţiona numele lui Rareş Criste, sau implicarea lui directă în afacere, că doi oficiali ai Hidroelectrica au fost reţinuţi pentru dare de mită şi complicitate la această infracţiune.
“MIHĂILĂ IOAN, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al S.C. Hidroelectrica S.A. și consilier al ministrului delegat pentru Energie, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de dare de mită,
BRĂDEAN EUGEN, director de trading în cadrul S.C. Hidroelectrica S.A. și membru în cadrul Directoratului S.C. Hidroelectrica S.A., în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de complicitate la luare de mită și complicitate la dare de mită.
Din Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
În luna octombrie 2013, inculpatul Mihăilă Ioan, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica S.A. și consilier al ministrului delegat pentru Energie a promis unui alt membru din același Consiliu (denunțător în cauză) suma de 1.400.000 euro pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea, de către Hidroelectrica S.A, a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei aproximativ 262.980.000 euro) ceea ce reprezentau condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.
Promisiunea de dare de mită s-a făcut cu ajutorul inculpatului Brădean Eugen, director de trading în cadrul S.C. Hidrolectrica S.A. și membru în cadrul Directoratului Hidroelectrica S.A.
Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparența unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore și firma achizitoare a energiei electrice.
Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte și Brădean Eugen.
La data de 23 octombrie 2013, procurorii au dispus reținerea inculpaților Brădean Eugen și Mihăilă Ioan pe un termen de 24 de ore, urmând a fi prezentați la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații”, arata DNA.
Ocii ciornaie, cu nuanţe de albastru
După cum aminteam anterior, această anchetă apare ca un război între două categorii de “dinozauri” când se vede cine este denunţătorul din acest dosar.
Este vorba de Remus Vulpescu, primit ca un fel de administrator providenţial pentru ultimile privatizări din economia naţională (spre exemplu, companiile Oltchim şi Hidroelectrica). El a fost persoana care a semnat intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, de profesie avocat şi lichidator judiciar, a fost numit şef al privatizărilor din România pe 15 mai de către ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu. Anterior, Victor Ponta îl instalase director al Corpului de Control al guvernului. Mai mult, Vulpescu a fost coleg de facultate cu Ponta, cei doi împart aceeaşi pasiune pentru şofatul maşinilor de raliu şi, am îndrăzni să spunem, poate că împart şi comenzile venite din partea şefului SRI, George Maior, naşul premierului.
La începutul anilor ‘90, Vulpescu a fost ziarist la TVR şi ocupa, taman, de activităţile guvernului de atunci şi făcea parte din delegaţiile oficiale ale premierului Văcăroiu în străinătate. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu are ochii albaştri, dacă ar dori, i-ar putea avea.
Astfel, pe această linie se poate intui o axă formată din Maior-Ponta-Vulpescu.
Axele de bătaie
Pentru ca un plan este format din două axe, cea de-a doua poate fi, intuitiv, Virgil Ardelean-Alin, fiul “Vulpii”-Rareş Criste. În ambele situaţii, ierarhia este aceeaşi: punctul forte-cărăuşul-executantul.
Axa aceasta, din care face parte Rareş Criste, constituie, de fapt, interfaţa unei organizaţii care, în mod biologic, ar fi trebuit să apună, însă mai rezistă prin “lupii tineri”, care încearcă să îşi facă un nume pe soclul vechii Securităţi, însă, în acelaşi timp, încearcă să se dezică de acest atribut. Spre exemplu, Criste a studiat la McGill University de unde s-a transferat la universitatea austriacă Wirtschaftsuniversität Wien, unde a absolvit studii la nivel de master în domeniul afacerilor cu energie electrică. Face parte din prestigiosul club select Aspen Institut, alături de Bogdan Chiriţoiu, preşedinte la Consiliul Concurenţei, Eugen Popa, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, omul de afaceri Ion Nestor, partener în NNDKP, etc. În acelaşi timp, face afaceri cu persoane din anturajul “Vulpii”.
De-ar mai fi fost, ar mai fi trebuit
Afacerea pe care clujeanul dorea să o pună la punct era extrem de profitabilă. El dorea să cumpere peste 7 milioane de MWh la preţul de 165 de lei/MWh, însă dorea ca tranzacţia să se facă, efectiv, începând cu prima zi a anului viitor. Ceea ce este special la această dată este faptul că începând din 2014 începe liberalizarea pieţei de energie electrică.
Cu alte cuvinte, liberalizarea completă a pieţei va duce la preţuri competitive şi servicii tot mai performante, oferite de furnizori clienţilor lor de pe piaţa liberă. Mai trebuie avut în vedere şi faptul că Rareş Criste deţine şi un parc fotovoltaic în judeţul Alba, iar acest proiect este aproape de finalizare. Iar în acest context, preţul de 165 de lei/MWh este unul extrem de bun..pentru Criste şi, de ce nu, pentru ceilalţi parteneri de afaceri.
“În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG). Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la apariţia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se arată într-un comunicat transmis de Hidroelectrica.
A intrat în pâine pe cai mari
În 2005, Rareş Criste a intrat în afaceri prin intermediul Premier Construct şi, în paralel, la Ten Transilvania Energy, Inc.. Dacă la Premier Construct, Criste a stat doar un an, la Ten Transilvania Energy a făcut afaceri timp de 5 ani. La această societate, Criste a dezvoltat un adevărat “lanţ al puterii”. A deţinut controlul acestei firme alături de Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul şef al Doi şi-un Sfert, şi alături de Sorin Piciu, un alt personaj bine înfipt în afacerile cu energie. De asemenea, Criste este unul dintre partenerii constanţi ai unei firme olandeze, Energon Holding Delft B.V, axată pe afacerile cu energie. Ten Transilvania Energy are contracte cu centralele de la Turceni şi Rovinari, de unde cumpără energie pentru a o vinde mai departe. De asemenea, Criste a mai fost asociat şi în SC Amgaz Furnizare, societate implicată în afaceri de anvergură cu societăţile de stat Romgaz şi Distrigaz, care gestionează o parte din gazele naturale din România. Iniţial, compania Amgaz Furnizare SRL a aparţinut lui Peter Braun, om de afaceri implicat în privatizarea ALRO Slatina. SC Amgaz Furnizare SRL face parte dintr-un grup de companii (Infochem, Amgaz SA) înfiinţate de Horia Roşu, fostul consilier al ministrului PSD al Industriilor, Dan Ioan Popescu. În cadrul apariţiei Amgaz, un rol important l-a jucat americanul Michael Myron Einik. Acesta este un fost diplomat al SUA, care în anii ’70 a activat în Biroul american pentru Combustibili şi Energie. În anii ’80 a lucrat în ambasadele SUA din Nigeria şi URSS, iar în 1994 a fost numit adjunctul ambasadorului SUA în România, Alfred Moses. Iniţial, Amgaz trebuia să finanţeze depozite în care compania naţională să stocheze gazele proprii sau importate din Rusia, întrucât la data înfiinţării acestei societăţi s-a susţinut că statul nu are bani pentru construirea de depozite de gaze. Astfel, Einik s-a asociat cu Peter Braun, un american născut în Ucraina, ex-manager la Alro şi Conef, două foste societăţi româneşti deţinute acum de oligarhul rus Vitali Machitski. Afaceriştii care se află în spatele afacerii Amgaz finanţează şi Complexul turistic de la Turda. Aceştia investesc în complex prin SC Casa Raţiu de Nagylak SRL, înfiinţată în mai 2006. În cadrul acţionariatului societăţii se regăsesc soţii Sarah şi Michael Einik. Printre administratorii Amgaz au mai figurat şi Frank Barton Slides II, unul dintre asociaţii tradiţionali ai lui Einik. Frank Barton Slides II a făcut parte şi din afacerea Rolast SA Piteşti, unde a fost administrator alături de Theodor Stolojan. Acesta a fost acuzat, în presa centrală, că s-ar fi întâlnit cu reprezentanţii ALRO Slatina, după care i-ar fi înmânat preşedintelui Traian Băsescu un memoriu al companiei pentru a beneficia de energie ieftină de la Hidroelectrica. Compania Rolast Piteşti este controlată de Fondul Româno-American pentru Investiţii (FRAI), o societatea instituită în România prin mijlocirea aceluiaşi Stolojan.
Afaceri cu protejaţii din energie
Unul dintre partenerii lui Criste este clujeanul Teofil Mureşan care, în momentul de faţă deţine prin Electrogrup controlul la Ten Transilvania Energy. Cei doi au reuşit performanţa ca, prin Ten Transilvania Energy să fi cumpărat energie electrică de la SC Beny Alex (societate din Satu Mare, cunoscută prin faptul că aparţine lui Vasile Ţânţaş şi Ioan Oltean şi că a beneficiat de posibilitatea de a cumpăra energie electrică la un preţ mult prea mic de la statul român), SC Green Energy (firmă din Piatra Neamţ, controlată de Gheorghe “Pinalti” Ştefan) şi Gevco SRL (controlată acum de Marinescu Gabriel). Energia cumpărată a fost revândută la preţuri mult mai mari.
Însă adevărata reuşită în afaceri a lui Rareş Criste pare a consta în societatea ENERGON POWER & GAS SRL. Firma a fost deschisă în 2007, iar Criste controlează această societate alături de off-shore-ul olandez ENERGON HOLDING DELFT B.V. Extrem de interesant la această societate este că, în pofida faptului că a fost înfiinţată în 2007, firma, până anul trecut nu a avut nici o cifră de afaceri, pentru ca în 2010 să figureze cu afaceri de 44.174.240 de lei.
Lanţul amintirilor
Însă, din prezentarea publică a omului de afaceri Rareş Criste lipsesc o serie de evenimente pe care, se pare că Criste ar dori să le încheie. Este vorba de o serie de asocieri pe care, probabil, omul de afaceri le regretă. Spre exemplu, în cadrul SC BETA INVEST CONSULT SRL (dizolvare), GAMMA INVEST CONSULT SRL (lichidare) şi ALFA INVEST CONSULT (lichidare) Criste este asociat alături de Viorel Bunea, MURESAN DANIELA şi MURESANU FIOR DAFIN.
Dintre aceşti parteneri de afaceri se remarcă Viorel Bunea, care este fratele lui Gheorghe Bunea, fost comisar în cadrul IPJ Cluj şi şefului catedrei de pregătire juridică din cadrul Şcolii de Agenţi de poliţie „Septimiu Mureşanu”. Viorel Bunea a obţinut prin intermediul firmei SC Romviocons SRL, o parte din lucrările de reamenajare a Şcolii de poliţie „Septimiu Mureşanu”, în situaţia în care fratele lui, Gheorghe, ocupă funcţia de şef de catedră. Viorel Bunea a fost implicat şi într-un dosar de braconaj, dar a primit, din partea procurorilor clujeni, verdictul de neîncepere a urmăririi penale.
După cum se poate observa, mulţi dintre foştii sau actualii parteneri de afaceri ai lui Criste fac parte din anturajul lui Virgil Ardelean.
Răzvan Robu
