Clujul, din nou în faţa Iaşiului la Capitala Culturală Europeană

Iaşiul, unul dintre principalele concurente ale municipiului Cluj-Napoca în candidatura pentru Capitala Culturală Europeană, cheltuieşte banii haotic pe evenimente care trec şi nu aduc niciun capital de imagine. De exemplu, s-au cheltuit 900.000 de lei pe galele UNITER în care Ion Caramitru a ţipat de patru ori pe scenă „Iaşi, capitală culturală”, pe când vizibilitatea Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) este mult mai mare.

Din cei 900.0000 de lei cheltuiţi pentru UNITER, aproximativ 180.000 de lei sunt de la Consiliul Judeţean Iaşi. În schimb, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) are un buget de 1,4 milioane de euro, din care municipalitatea a alocat 450.000 de lei. În ceea ce priveşte vizibilitatea evenimentelor din Cluj, în acestea se investeşte mult mai mult şi sunt mult mai cunoscute. Mai precis, în lunile mai, iunie şi iulie se cheltuiesc 1,4 milioane de euro, 400.000 de euro pentru  Deep Purple şi Uriah Heep, 300.000 de euro pentru Electric Casle şi Jazz In the Park, 150.000 de euro pentru Zilele Clujului (n.r. în sumă sunt incluse şi manifestările pentru Ziua Naţională a României, Târgul de Crăciun, Seri de Vară Clujene, Cluj City Break şi Revelion 2014).

Asociaţia Cluj Today a jurnalistului clujean Claudiu Pădurean a cerut de la Consiliul Judeţean Cluj în acest an 8.400 de lei.

Jumătate de an ca să sorteze proiectele

Surse din cadrul CJ Cluj au declarat că aceste alocări vor avea loc în următoarea şedinţă de consiliu datorită faptului că toţi consilierii judeţeni din comisia de cultură nu au avut timp să vadă toate proiectele până în prezent şi să sorteze care primesc şi care nu vor primi niciun ban. Cât spor au avut consilierii judeţeni de le-a trebuit un an să stabilească ce asociaţii culturale primesc banii vă puteţi imagina cu uşurinţă.

Cum cheltuieşte Capitala Culturală banii

„Noi am solicitat finanţarea părţii de comunicare din acest an. Ne-au fost alocaţi 40.000 de lei pentru tot ce înseamnă parte de comunicare, pliante, broşuri, autor pentru români, străini şi chestiuni care ţin de partea de muncă pentru viziunea culturală a proiectului. 40.000  ne-a fost alocat de la Consiliul Local în acest an. Noi am cerut 10.000 de euro. O cerere similară am făcut către Consiliul Judeţean. Lor le-am cerut bani pentru organizarea unor cursuri de formare pentru managerii instituţiilor culturale din Cluj şi tema aleasă pentru anul acesta este „audience development” adică cum să creştem interesele spectatorilor pentru obiectivele culturale. În cadrul acestei conferinţe vom aducem speakeri din afară pe care îi punem ca să dispute diverse teme cu managerii culturali din Cluj. Pentru simplul motiv că din analizele pe care noi le-am făcut am observat că este o creştere a interesului pentru cultură, dar tot nu suntem în media europeană. Rolul nostru este să încercăm să rezolvăm strategii. Nu suntem doar noi asociaţia, e vorba de tot ce înseamnă instituţiile de cultură la consiliul judeţean. Ei nu au fost atât de rapizi ca şi cei de la primărie. Nu ne încurcă foarte tare lucrul acesta pentru că noi am pregătit conferinţele pentru perioada de toamnă-iarnă.

Din 2010 şi până acum s-a dublat procentul alocărilor pentru sectorul cultural. În 2010 era 0,45% alocare de la bugetul local pentru ONG care activează în sectorul cultural. În 2013 am ajuns la 0,78 adică aproape o dublare a acestui procent. Dorinţa noastră este ca în strategia oraşului să prevedem creşterea alocărilor pentru sectorul cultural astfel încât până în 2015% să încercăm să atingem 2% din bugetul local.

Nu pot să comentez, să spun că sunt bani puţini pentru sectorul cultural, părerea mea e că trebuie urmărit trendul. Noi insistăm pe viitor să intrăm într-o medie europeană, care e un lucru decent. Eu cred că lucrul acesta se va întâmpla. Nu pot să spun că Timişoara sau Iaşi cheltuiesc mai mulţi bani. E foarte important cum foloseşti acei bani.

Nu este un criteriu pentru a primi titlul cât anume aloci, ci criterii sunt performanţa culturală, capacitatea de livrare, infrastructură, dimensiunea internaţională a evenimentelor. Cu siguranţă că dacă ai un buget slab nu poţi să ai oameni pregătiţi şi multe activităţi internaţionale. Eu per ansamblu, urmărind ceea ce se întâmplă în ultimul an de zile, am speranţe mari ca la nivel de oraş sectorul cultural din perspectiva strategiei pe care o redactăm şi având în spate creşterile bugetare sperăm să intrăm în media europeană, dar în acelaşi timp trebuie reevaluat sistemul de acordare acestei finanţări. Priorităţile doamnei Horvath (n.r. Anna Horvath, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, UDMR) este tocmai modificarea alocărilor pentru sectorul cultural. Ei vor să se bazeze doar pe criterii de performanţă mai clare. Să se ţină cont de ele. Să nu mai fie evenimente finanţate pe alte criterii decât performanţa. Părerea mea este că Iaşiul investeşte mulţi bani în 2-3 evenimente, bani care ar fi putut fi investiţi în mai multe evenimente culturale. Trebuie lucrat de jos. Trebuie o viziune”, a declarat Florin Moroşanu, directorul Asociaţiei “Cluj-Napoca  – Capitală Culturală Europeană.”

Care sunt consilierii judeţeni care nu au fost în stare timp de 5 luni să zică unde se duc banii pentru cultură:

1.Okos Rigo Denes UDMR – preşedinte

2. Cuibus Valentin Claudiu USL – secretar

3. Cecan Eugen USL- membru

4. Bota Ioan USL – membru

Greii la cerşit

Companiile care colaborează la organizarea Cluj Arena Music Fest sunt Comvel Events, Fun Time Production şi Qual Media. Florin Danciu, „ucigaşul presei clujene” şi soţul purtătoarei de cuvânt al Prefecturii , este reprezentantul organizatorilor şi promotorul concertelor de luna viitoare.

Comvel este o companie care, potrivit listafirme.ro, a avut numai doi angajaţi în 2011, dar un profit de 6.117.616. Acţionarii firmei sunt Silveşan Gabriel Velicu, Târziu Alexandru, Rus Fodor Valentin, Silveşan Marius şi Iuşan Vasile Marius. Fun Time Production este condus de Dorian Ciubuc, un cunoscut organizator de evenimente din Bucureşti. Şi această companie a avut un singur angajat, dar un profit de 283 332 în 2011.

Qual Media Group a primit peste şase milioane de lei de la instituţiile statului din 2007 încoace, fără să mai punem la calcul TVA. Menţionăm că patronul Qual Media, Eugen Albu, este membru al Rotary. Qual Media Group a primit pe bandă rulantă următoarele contracte: Municipiul Cluj-Napoca 144.743 lei pentru „La pas prin oraşul comoară” (contract atribuit pe 25.07.2011), iar acelaşi municipiu Cluj-Napoca s-a mai simţit îndatorat să mai acorde pe 02 august 2011(la doar o săptămână după precedentul act) încă un contract aceleiaşi societăţi pentru materiale de promovare turistică, în valoare de 275.000 de lei. Un alt contract încasat de la municipalitatea clujeană la nici trei luni de la precedentul, a fost pentru „servicii cultural-artistice pentru proiectul la pas prin oraşul comoară”, pentru care cei de la Qual Media Group au primit 34.890 de lei. Alte instituţii publice care au acordat contracte pe bandă rulantă celor de la Qual Media Group sunt: Consiliul Judeţean Cluj care a acordat un contract de 68.650 lei pe 12.12.2011 pentru Clujul-peisaj cultural, UBB a girat un contract pe 1 februarie 2012 cu 8.592 de lei.

Tiberiu Hrihorciuc