În județul Cluj s-a întâmplat un caz de retrocedare cu totul atipic. Un teren de aproximativ 60 de hectare care aparținea administrativ Primăriei Comunei Panticeu a ajuns în administrarea Recea Cristur, o localitate învecinată. Ulterior, terenul respectiv a ajuns să fie folosit de firmele care gestionează afacerea cu bizoni de la Recea Cristur, societăți în care sunt implicați Toma Rus, fostul șef al BCCO Cluj și Constantin Jeican, fiul unuia dintre fondatorii Băncii Transilvania.
Un teren format din pășune și pădure cu o suprafață de aproximativ 60 de hectare care se afla în administrarea comunei clujene Panticeu a ajuns în administrarea unei alte comune vecine, Recea Cristur, fără ca cineva să știe cum s-a întâmplat acest lucru. Ceea ce se cunoaște este faptul că acum suprafața respectivă de teren este în proces de împrejmuire de către societatea care se ocupă de administrarea fermei de bizoni din zonă, BT Wild Ranch, unde factorii decidenți sunt Toma Rus, fost secretar în Ministerul de Interne și fost șef al BCCO Cluj, și Constantin Alin Jeican, fiul lui Miron Constantin Jeican, unul dintre fondatorii Băncii Transilvania.
Conform unor documente, la începutul lui aprilie 2007, Prefectura Cluj a emis hotărârea nr. 270 prin care peste 60 de ha de teren împădurit cu vegetație forestieră din satul Sărata, comuna Panticeu, ajung în administrarea comunei Recea Cristur. Conform unui proces verbal, din data de 11.07.2007, al Comisiei de fond funciar al comunei Panticeu oamenii din comună sunt consternați de faptul că, în situația în care ei nu au terminat de făcut retrocedările pe raza lor administrativă. ”De ce s-a dat pădurea comunei când noi nu am terminat cu retrocedările, iar la comuna Panticeu nu s-a depus cerere de către comuna Recea Cristur pentru acel teren, conform articolelor din Legea 247/2005?!”, arată procesul verbal al ședinței.
O necunoscută de 60 de ha de pădure
De asemenea, conform unui alt document, din cadrul Primăriei Panticeu, se arată că reprezentanții administrației locale din Recea Cristur nu au înaintat Comisiei Locale de Fond funciar Panticeu o cerere pentru retrocedarea suprafeței de pădure. De asemenea, conform documentului, Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată din Panticeu nu are nici un protocol semnat cu Ocolul Silvic Gherla pentru terenurile identificate cu u:a65c;D;E;F;G;66;B;C;68;b;C. La întrebarea ”Cine l-a mandat pe dl viceprimar Oros Augustin să semneze protocolul încheiat între Ocolul Silvic Gherla și Primăria Recea Cristur iar apoi să îl stampileze cu stampila Consiliului Local Panticeu”, răspunsul reprezentanților Composesoratului Sărata a fost că ”La solicitarea primăriei Recea Cristur, dl viceprimar a fost delegat să participe la discuții pe tema pădurii respective. Protocolul de predare nu are valoare numai sub semnătura și stampila primarului”.
Însă, răspunsul cel mai edificator la întrebarea ”Cine a semnat din partea comunei Panticeu procesul verbal de punere în posesie în favoarea comunei Recea Cristur?”, este următorul: ”Nu știu cine l-a semnat, nu l-am văzut”.
Fostul viceprimar din Panticeu, Augustin Moldovan a înaintat o solicitare și Direcției Silvice Cluj Napoca pentru a vedea cum a ajuns pădurea celor din Panticeu în Recea Cristur. Conform unui răspuns al directorului de atunci, Ioan Morar, ”Ocolul silvic Gherla are reprezentanți atât la Panticeu, cât și la Recea Cristur (…) – retrocedarea terenurilor s-a realizat în baza mai multor legi: Legea 18/1991, 1/2000, 247/2005, conținând prevederi care s-au modificat în timp, inclusiv în ceea ce privește amplasamentul; – stabilirea vechiului amplasament cât și folosința terenului s-a făcut cu dificultate, mai ales în situația în care au fost prezentate ca acte doveditoare registre agricole, adeverințe de la Arhivele Naționale (cu vagi referiri la amplasamente) dar și extrase CF, acestea fiind și situația de la comuna Recea Cristur. Comisiile locale și comisia județeană a încercat să găsească soluții pentru fiecare situație concretă identificată, ținând cont de datele și informațiile deținute”, arată Ioan Morar, fostul șef al Direcției Silvice Cluj Napoca.
500 de hectare pentru bizoni
Chiar dacă, potrivit documentelor, pădurea pare că s-a mutat singură din Panticeu în Recea Cristur, cert este că cele 60 de hectare au ajuns să fie administrate de afaceriștii bizonilor. Până în momentul de faţă, afacerea cu bizoni de la Recea Cristur a însumat aproximativ 500 de hectare de teren, o parte concesionate de la Primăria Recea Cristur, iar altele de la localnici.
“Parcelele concesionate de la Primăria Recea Cristur au fost câştigate la licitaţie, iar atunci nu au participat, în afară de noi, încă două persoane din zonă. Anul trecut am plătit peste 100 de milioane de lei, chiar dacă nu am folosit toată suprafaţa”, explică Toma Rus, care spune că este director general în cadrul acestui business.
Însă, pe de altă parte, oamenii spun că nu au avut cum să participe la licitaţie pentru că ea s-a ţinut în Ajunul Crăciunului.
“Normal se anunţa în sat că se concesionează. Acum nimeni n-a anunţat nimic şi licitaţia asta s-a făcut pe 24 decembrie! Cine să ştie de ea!”, mai spun oamenii.
De acealaltă parte, reprezentanţii BT Wild Ranch, una dintre firmele implicate în această afacere, spun că profiturile se vor lăsa aşteptate.
“Ne aşteptăm ca profitul să apară abia în 2017 şi ne gândim să suplimentăm suprafeţele de teren. În momentul de faţă avem 500 de hectare, inclusiv cele din Ţaga, însă anul trecut am folosit doar 80 de hectare. Acum în total avem 278 de bizoni, dintre care 149 la Recea Cristur. am calculat că până acum, investiţia făcută în judeţul Cluj se ridică la aproximativ 1,5 milioane de euro. În momentul de faţă, carnea de bizon se vinde la preţuri cuprinse între 20 şi 70 de euro/kg”, spune Jeican.
Toma Rus, fost şef al BCCO Cluj şi secretar de stat în Ministerul de Interne spune că ”pentru terenurile închiriate de la persoane fizice oamenii primesc 120 de lei/ha anul şi îşi primesc şi subvenţia de la stat”.
Oamenii din Recea Cristur aşteaptă ajutorul Prefecturii Cluj
Oamenii din localitatea Recea Cristur spun că au mari probleme din cauza afacerii cu bizoni care se derulează în zonă. Localnicii care au animale spun că primăria nu le-a mai închiriat păşuni pentru hrana animalelor şi, pe de altă parte, Toma Rus, împreună cu primarul, care îi este văr, încearcă să îi convingă pe proprietarii de terenuri să le închirieze terenurile. În momentul de faţă, cei nemulţumiţi spun că se vor trimite plângeri la Prefectura Cluj şi vor să îşi angajeze un avocat pentru a deschide un proces pentru remedierea situaţiei.
