Prorectorul UBB Dan Lazăr: ”Consilierul local Ioan Bîldea face confuzii mari. Parcul Babeş nu e orice parc”
Conducerea UBB motivează de ce Parcul Babeş nu va elimina taxa de intrare şi precizează că nu ţine de atribuţiile primăriei sau a consilierului local Ioan Bîldea să ceară acest lucru. Săptămâna trecut, consilierul liberal Ioan Bîldea a făcut o solicitare către primărie şi către conducerea UBB, prin care cerea ca accesul în parcul Babeş să se facă gratuit pentru toţi doritorii.
„Aşa cum ştim, Clujul nu dispune de foarte multe spaţii verzi de dimensiuni considerabile. Parcul Babeş este un astfel de spaţiu, dar poate fi folosit de către clujeni doar contra unei taxe de 2 lei pe intrare. Iniţial, zona în care se află Parcul Central „Simion Bărnuţiu” şi Parcul Babeş a fost gândită ca o zonă de relaxare aflată lângă Someşul Mic, destinată clujenilor dornici de mişcare fizică. Astăzi, puţini clujeni merg în Parcul Babeş datorită acestei taxe de acces, numită „taxă de ecologizare”.
Parcul Central este supraaglomerat, mai ales în weekend, iar Parcul Babeş este aproape gol. Singurii vizitatori ai Parcului Babeş sunt studenţii, sportivii şi angajaţii universităţilor de stat din Cluj, care-l pot folosi în regim gratuit. Asta pentru că restul clujenilor sunt nevoiţi să plătească taxa de acces. Deci Parcul Babeş a devenit un parc exclusivist, în loc să fie un spaţiu public destinat sportului şi mişcării în aer liber, aşa cum a fost gândit de către creatorul său, dr. Iuliu Haţieganu.
Ştiu că investiţiile făcute în parcul pe care-l administraţi au fost mari, ştiu că există cheltuieli lunare cu administrarea parcului; cu toate acestea, cred că ar fi normal să găsim o soluţie financiară de susţinere a acestora din bugetul municipiului şi să eliminăm această taxă, astfel încât clujenii să poată folosi parcul, sau măcar o parte a acestuia, gratuit.
Pentru acest lucru nu ar fi nevoie decât de un calcul al cheltuielilor lunare, apoi de avansat această discuţie la nivelul Consiliului Local Cluj-Napoca, unde sunt convins că va exista deschidere şi susţinere faţă de o astfel de propunere. Eliminarea taxei, instituirea accesului liber pentru public şi înfiinţarea mai multor căi de acces ar fi bine primite de către toţi clujenii, mai ales de cei care locuiesc în cartierele Grigorescu şi Mănăştur. Pe de altă parte, sunt convins că bugetul local suportă o astfel de cheltuială.
Drept urmare, vă rog să-mi comunicaţi care ar fi, cu aproximaţie, suma de care ar fi nevoie pentru a lasă accesul liber în Parcul Babeş, sau ce ar trebui să facă municipalitatea astfel încât UBB să renunţe la această „taxă de ecologizare”, motiva Ioan Bildea în solicitarea întocmită.
Însă cei de la Universitatea Babeş-Bolyai nu au voie să elimine acea taxă din motive clauzale. Ba mai mult, dacă ar dori să elimine taxa de doi lei s-ar trezi cu penalităţi din partea comisiei europene, în vreme ce parcul a fost realizat pe fonduri POSDRU. Purtătorul de cuvânt de la UBB ne-a precizat că timp de cinci ani sunt obligaţi de UE să păstreze acea taxă.
„Există o clauză pe acel proiect POSDRU, prin care noi suntem obligaţi să păstrăm o taxa de ecologizare. Şi aşa suma este una modică: doi lei. Proiect de reabilitare a parcului a valorat 7 milioane de euro şi a fost una dintre cele mai victorii a UBB. Suntem mândrii că l-am obţinut. De asemenea au fost câteva condiţii stipulate într-un contract cu cei de la UE. Noi trebuie să ţinem cont de acea clauză că altfel Comisia Europeana, la un simplu control ne-ar penaliza”, argumentează purtătorul de cuvânt al UBB, Paul Fărcaş.
Parcul Babeş nu e treaba primăriei şi nici nu aparţine de aceasta
Donat de Iuliu Haţieganu Universităţii Babeş-Bolyai, parcul nu aparţine administraţiei locale şi are regulamentul intern independent de alte spaţii verzi din oraşul Cluj-Napoca. De asemenea, prorectorul Dan Lazăr, care a fost manager al proiectului de reabilitare a zonei pe fonduri europene, susţine că Ioan Bîldea face confuzii mari.
„Urmează să răspundem solicitării consilierului ce a cerut eliminarea taxei. Răspunsul nostru va fi unul negativ. După cum bine ştiţi parcul a fost reabilitat pe fonduri europene cu condiţia de a prezenta un plan pe minim cinci ani prin care să demonstrăm sustenabilitatea independentă a acestuia. Noi trebuie să păstrăm toate veniturile pe care le-am prevăzut în proiect : taxe, închiriere ale terenurilor reabilitate pe fonduri europene cel puţin cinci ani. Oricum ar fi nu aparţine administraţiei locale şi nici peste cei cinci ani nu pot să ne ceară să eliminăm acea taxă, sau orice alta, pentru că nu o vom face”, explică prof. Dan Lazăr.
Parcul este încadrat la spaţiu verde ce serveşte sportivilor şi studenţilor. De asemenea, cei de la UBB nu doresc o aglomerare a parcului tocmai din acest motiv. Aceştia consideră că scopul parcului nu trebuie schimbat, ci dimpotrivă trebuie apreciat faptul că nu a fost lăsat în paragină.
„Parcul e unul sportiv nu public. Ioan Bîldea face confuzii. Nu vorbim aici de Parcul Central. Obiectivul principal al Universităţii este cel educaţional şi cel al cercetărilor ştiinţifice. De asemenea avem obiective ce ţin de primărie şi nu numai, pe care UBB le sprijină şi financiar. Lumea trebuie să înţeleagă că e vorba de proprietatea UBB primită moştenire de Iuliu Haţieganu întocmai pentru a fi folosit de studenţi. Nu e parc public ci e un campus sportiv”, mai adaugă prof. Dan Lazăr.
De altfel, UBB a întocmit un plan pentru a acoperi toate nevoile şi a avea condiţii optime pentru studenţii din toată ţara. Spaţiu verde, Parcul Babeş este situat în apropierea căminelor studenţeşti şi conferă un punct de atracţii pentru absolvenţii de liceu din toată ţara ce aleg UBB.
Investiţie de reabilitare în valoare de 7 milioane de euro
Contractul de finanţare pentru acest proiect a fost semnat la 30 octombrie 2012, dar datorită contestaţiilor el nu a putut fi început decât mai târziu. Valoarea totală a investiţiilor în cadrul parcului a fost de 31 de milioane de lei, din care 25 de milioane de lei reprezenta finanţarea europeană. Contribuţia universităţii era de 1 milion de lei.
Proiectul de reabilitare a Parcului Iuliu Haţieganu prevedea reabilitarea reţelelor de alimentare apă, canalizare şi hidranţi din incinta parcului, reabilitarea şi modernizarea a cinci terenuri de sport cu suprafaţa sintetică, nocturne şi tribune, un teren de fotbal cu gazon sintetic în mărime omologabila cu tribuna, nocturna, tabela de marcaj, dar şi crearea de 13 noi săli de curs la Facultatea de Educaţiei Fizică şi Sport.
Parcul Iuliu Haţieganu a fost înfiinţat în perioada 1990-1932 de către omul de ştiinţă al cărui nume îl poartă: Iuliu Haţieganu, rectorul universităţii clujene. El a creat parcul în memoria fiului său care a murit la vârsta de opt ani, iar investiţia a fost suportată în principal din fondurile proprii ale iubitorului sportului, dar şi din subscripţie publică.
Proiectul de reabilitare a parcului a fost una dintre cele mai mari investiţii bazate pe fonduri europene derulate în Cluj-Napoca în decursul anului 2014. Intrarea în interiorul parcului sportiv este gratuită pentru studenţii universităţilor din Cluj şi de 2 lei pentru orice doritor.
